In mica noastra vacanta de iarna de anul trecut am vizitat si Castelul Cantacuzino din Busteni, care este, pe buna dreptate, o bijuterie a arhitecturii romanesti. Pentru ca am promis un articol despre el cand am povestit despre Casa Memoriala George Enescu din Sinaia, ne tinem de cuvant si scriem acest articol, in care am adunat informatii, despre castel dar si despre cel care a finantat proiectul Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul datorita averii sale fabuloase.
Castelul este situat in cartierul Zamora din Busteni, la poalele muntelui cu acelasi nume si poate fi observat cu lejeriate din gara CFR Busteni si DN1. A fost construit in anul 1911, constructia avand drept initator si proprietar pe printul Gheorghe Grigore Cantacuzino. Alaturi de castel au fost construite si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul ce ingradeste monumentul.
Construit in stil neobrancovenesc de catre arhitectul-inginer Grigore Cerchez monumentul din Busteni cuprinde 4 corpuri: Corp 1 – pavilion central cu supraf sol 1.200,30 mp format din demisol, parter si etaj cu suprafata desfasurata de 3.148,09 mp, avand fundatie din beton, pereti de piatra cioplita, invelitoare tigla; Corp 2 – pavilion servicii, supraf sol 201,90 mp,parter si etaj cu supraf desfasurata de 403,80 mp; Corp 3 – vila administrativa, supraf sol 114,41 mp, un singur nvel; Corp 4 – capela.
Interiorul este alcatuit din pictura ornamentala si figurativa, vitralii, tamplarie sculptata, plafoane casetate, balustrade sculptate in piatra, din fier forjat sau din lemn, pardoseli din dale de gresie decorativa sau parchete cu intarsii, confera ambiantei interioare un pronuntat caracter romantic, chiar daca structura coloanelor interioare si sculptura tabliilor usilor aminteste de repertoriul decorativ brancovenesc. Tot acest repertoriu decorativ nu face altceva decat sa sublinieze caracterul unic al edificiului, scos in evidenta de blazonul familiei Cantacuzino precum si de cele apartinand familiilor inrudite cu aceasta, pictate in sala de receptie alaturi de fresca celor mai ilustrii membrii ai ramurii muntenesti a boierilor Cantacuzino. Din nefericire mobilierul original a disparut din castel imediat ce a intrat in posesia statului roman in perioada comunista si in acest moment cladirea este goala, singurele marturii despre cum aratau piesele de mobilier sunt cateva fotografii de epoca afisate in una dintre incaperile vizitate. Ghidul ne-a informat ca vor reconstitui o parte din mobilier imediat ce monumental intra in renovare.
In timpul vizitei prin castel veti observa o parte feroneria usilor si ferestrelor care sunt originale, precum si locuri in care vopseaua verde, ce acopera mare parte din pereti, a fost decapata pentru a scoate la lumina vechea pictura murala executata de artisti din venetia adusi special de Nabab pentru aceasta lucrare. Salonul Mare al castelului este principala atractie si contine o colectie formata din blazoanele tuturor familiilor cu care familia Canatcuzino era inrudita. De remarcat este ca aceasta pictura murala nu a suferit nicio operatiune de restaurare fiind in perfecta stare. Tot in Salonul Mare, alaturi de blazoanele desfasurate, gasim pictate pe piele de cordoba in marime naturala portretele a 12 reprezentanti ai cantacuzinilor in aceeasi stare de conservare.
Despre “Cel din urma reprezentant al boierului mare de odinioara”, cum il numea Nicolae Iorga, stim ca Nababul a fost un om foarte bogat si un mare iubitor de arta.
S-a nascut la 22 septembrie 1832, la Bucuresti, intr-o mare si veche familie boiereasca cu origini grecesti, ca fiu al marelui vornic Grigore Iordache Cantacuzino si al Luxitei Kretzulescu. S-a casatorit cu Ecaterina Baleanu, cu care a avut doua fiice si patru fii, care la randul lor s-au implicat in politica. Datorita bogatiei sale fabuloase, fiind cel mai mare proprietar de pamant din Romania timpului respectiv, a fost supranumit “Nababul”. A construit Palatul Cantacuzino din Bucuresti (Muzeul George Enescu) si Castelul Cantacuzino din Busteni. A incetat din viata la 23 martie 1913, in Bucuresti.
Si-a facut studiile in tara si la Paris, unde a sustinut bacalaureatul si apoi doctoratul in drept, in anul 1858. S-a intors in tara in 1862 si a intrat in magistratura.A fost timp de zeci de ani deputat si senator, si a detinut numeroase portofolii ministeriale, incepand cu 1870, fiind ministru al Justitiei, ministru al Lucrarilor Publice, si ministru de Finante. A fost de doua ori Presedinte al Consiliului de Ministri (prim-ministru), intre 11/23 aprilie 1899 – 7/20 iulie 1900 si respectiv 22 decembrie 1904/4 ianuarie 1905 – 12/25 martie 1907, cand a fost surprins de izbucnirea rascoalelor taranesti. In 1899 a devenit presedintele Partidului Conservator, dupa moartea lui Lascar Catargiu, functie pe care a ocupat-o pana in 1907. Intruchipare a fruntasilor neamului, blanzi si marinimosi, mandri pastratori ai averilor mostenite, dar si ai credintei si ai datinilor, Gheorghe Grigore Cantacuzino, a fost un boier reprezentativ pentru sfarsitul de secol al XIX-lea.
Castelul, pe toata durta vizitei, te rupe de realitate si te poarta fara sa simti intr-o lume noua, te transpune intr-o lumea a marilor nume care au condus la un moment dat Romania, o lumea a ideilor indraznete puse in practica de averi colosale. Pe terasa, daca este cald fuctioneaza o cafenea pe care noi am gasit-o inchisa datorita vremii nefavorabile, dar cu siguranta vom reveni pentru a savura o cafea la nabab si a ne simtim burghezi pentru o scurta perioada de timp.
In speranta ca acest articol v-a trezit dorinta de a vizita Castelul Cantacuzino, va recomandam sa alegeti o dimineata insorita, pentru fotografii de album.:) De asemenea, aici veti gasi harta statiunii Busteni, realizata de noi, pe care o puteti downloada gratuit.
Echipa i-Tour
Like this:
Be the first to like this post.
