Noaptea muzeelor în ţară, sâmbătă 19 mai 2012

Anul acesta are loc a opta ediţie a evenimentului european Noaptea Muzeelor, sâmbătă 19 mai. În România 130 de muzee vor participa cu programe prelungite şi activităţi diverse pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori. Iată care sunt muzeele participante în 2012 la Noaptea Muzeelor, în fiecare judeţ:

- în judeţul Alba: Muzeul de Istorie și Muzeul de Științele Naturii Aiud, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

- în judeţul Arad: Complexul Muzeal Arad

- în judeţul Argeş: Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Muzeul Județean Argeș (Pitești)

- în judeţul Bacău: Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău, Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău

- în judeţul Bihor: Muzeul Țării Crișurilor (Oradea)

- în judeţul Botoşani: Muzeul Judeţean Botoşani

- în judeţul Braşov: Muzeul Casa Mureşenilor Braşov, Centrul Cultural Petre Ţuţea (Braşov), Castelul Bran

- în judeţul Buzău: Muzeul Judeţean Buzău

- în judeţul Caraş-Severin: Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, Muzeul Banatului Montan Reșița

-  în judeţul Cluj: Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca); Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca); Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca), Centrul Cultural Petre Ţuţea (Cluj-Napoca), Virtus Antiqua (Cluj-Napoca), Muzeul de Istorie Turda, Muzeul “Octavian Goga” Ciucea, Muzeul Municipal Dej; Galeria Frezia Dej

-  în judeţul Constanţa: Muzeul Marinei Române Constanța, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa

-  în judeţul Damboviţa: Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte 

-  în judeţul Dolj: Muzeul Olteniei Craiova

- în judeţul Galaţi: Muzeul de Artă Vizuală Galaţi

- în judeţul Giurgiu: Muzeul Județean “Teohari Antonescu” Giurgiu

- în judeţul Gorj: Muzeul Judeţean Gorj “Alexandru Ştefulescu” (Târgu-Jiu)

-   în judeţul Hunedoara: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

-   în judeţul Ialomiţa: Muzeul Agriculturii Slobozia, Muzeul Județean Ialomița (Slobozia)

-   în judeţul Iaşi: Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi

-   în judeţul Maramureş: Muzeul de Mineralogie Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă “Centrul Artistic Baia Mare”

- în judeţul Mureş: Muzeul Județean Mureș (Tîrgu-Mureş), Muzeul de Istorie Sighişoara

- în judeţul Olt: Muzeul Judeţean Olt (Slatina)

- în judeţul Prahova: Muzeul Naţional al Petrolului Ploieşti, Muzeul Național Peleș (Sinaia)

- în judeţul Sibiu: Complexul Naţional Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul Naţional Brukenthal (Sibiu)

- în judeţul Teleorman: Muzeul Judeţean Teleorman (Alexandria)

- în judeţul Timişoara: Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Catedralei Mitropolitane Timișoara, Muzeul Emil Kindlein Timișoara, Galeria Calina Timișoara, Galeria Helios Timișoara, Galeria Jecza Timișoara, Galeria Triade Timișoara

In Bucureşti vor fi deschise 25 de muzee şi galerii, care îşi aşteaptă vizitatorii cu o multitudine de evenimente atractive, ca în fiecare an. In secţiunea Noaptea Muzeelor în Bucureşti, veţi gasi toate informaţiile de care aveţi nevoie. De asemenea, pentru a-și stabili mai ușor propriul traseu, vizitatorii sunt invitați să folosească, ca și la ediția anterioară, harta cu programul Nopții Muzeelor în București, tipărită de Rețeaua Națională a Muzeelor din România cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.

Distracţie şi descoperire placută,

Echipa i-Tour

Lacul Belis-Fantanele, din judetul Cluj

Lacul de acumulare Belis-Fantanele apartine de comuna Belis, situata in judetul Cluj, la o distanta de 77 de kilometri S-V de Cluj-Napoca si la o altitudine intre 1000 si 1300 de metri. Localitatea este situata la poalele masivului Vladeasa din Munţii Apuseni, intreaga zona fiind brazdata de trasee turistice montane, iar satele ce pot fi intalnite aici au acea simplitate si frumusete salbatica, ce le este caracteristica satelor romanesti de munte.

Crearea lacului de acumulare, un imens luciu de apa de circa 900 de hectare, a fost posibila doar odata cu transmutarea vetrei satului Belis la circa 3 km distanta, acolo unde se afla azi. Au ramas in urma memoria locului si povestile lui, care sunt pastrate intre zidurile unei biserici ramase acolo, pe fundul lacului de acumulare Belis-Fantanele. Uneori, atunci cand lacul scade, se zaresc zidurile bisericii, insa fara acoperis si clopotnita, pe care oamenii au reusit sa le ia, atunci cand au mutat satul.

Povestea inundarii

Inainte de a ramane pe fundul unui lac, vechiul sat Belis era situat pe valea Somesului Cald, intre dealuri muntoase, iar biserica de pe deal veghea casele din lemn ale motilor. Indeletnicirle localnicilor erau cele traditionale: lucratul lemnului, cresterea de animale, familie si biserica din centrul satului.

Insa, la inceputul anilor ’70, in urma proiectarii lacului de acumulare Belis-Fantanele, oamenii au aflat ca satul lor urma sa fie inundat, iar ei evacuati. Asadar, a inceput contruirea noului sat Belis.

Rand pe rand, carele trase de boi,  au carat in susul dealului bucata cu bucata din gospodariile Belisului. Asa au fost mutate gospodarii cu viata satenilor cu tot. Biserica nu a putut, insa, fi mutata, asa incat a fost golita de icoane, obiecte de cult, vesminte bisericesti, clopotele si acoperisul, ce au fost duse si ele in deal. Singurele care au ramas sunt zidurile groase ale turlei de piatra, care se vad in zilele secetoase de vara.

Acum lacul Belis este strabatut de barcile pescarilor si ale turistlor, care vin in zona pentru recreere. Locul este unul frumos si plin de mister, poate chiar datorita istoriei ce a ramas ingropata pe fundul sau.

Descoperire placuta,

Echipa i-Tour

Sursa info aici.

Salina Turda – de vizitat

Săptămana trecută v-am povestit despre Salina Turda, unde este situată, cum ajungeţi şi cam ce ar fi de vazut acolo. Astăzi va vom prezenta fiecare mină şi elementele sale de atracţie.

Mina Rudolf Salina Turda este cel mai important şi mai mare obiectiv turistic din cadrul salinei, cu acces facil dinspre intrarea nouă, din Valea Sărată – Durgău. In Mina Rudolf se ajunge din Galeria Franz Josef, Sala de Apel, coborând pe Scara Bogaţilor. Odată ajunsi aici aveţi posibilitatea să coborâţi în mină pe scări sau cu un ascensor panoramic. Înălţimea de la baza minei Rudolf până la punctul de plecare a liftului este de 13 etaje. Coborand pe scări veţi avea o panoramă impresionantă. Treptele dirijează vizitatorul spre cele 13 punţi care corespund fiecare unui etaj. La fiecare nivel a fost gravat in peretele de sare anul în care s-a ajuns şi inceput exploatarea sării în acel punct.

În mină se află 2 piste de bowling, 6 piste de minigolf, de diferite dificultaţi, iar in capătul minei se găseşte un teren sintetic, cu 5 mese de ping-pong, care pot fi inchiriate. Pe partea dreaptă, există un loc de joacă amenajat pentru copii, cu tobogane moderne. Pe partea opusă terenului se găseşte un amfiteatru care ocazional gazduieste concerte. Cea mai interesantă atracţie a Minei Rudolf, este Roata uriaşă care dispune de 5 gondole care urcă si coboară, oferind o panorama deosebită asupra minei. Pe tavanul nordic al minei s-au format stalactite care cresc aproximativ 1,5-2 cm pe an şi pot ajunge la lungimi cuprinse între 2,8 si 3 metri. După atingerea acestei lungimi, stalactitele din sare, cu concentraţie de 99,9% sare se rup şi cad într-o zona închisă publicului vizitator.

Mina Terezia este cea mai veche mină vizitabilă şi un loc spectaculos accesibil vizitatorilor, fiind o mină-clopot. Mina Terezia impresionează prin spectaculozitatea soluţiilor care s-au ales pentru facilitarea vizitării acestui obiectiv si elementele de decoraţiuni care sunt adevărate opere de artă (floarea mică, floarea mare, pontonul, podul de lemn). Pentru ca acest obiectiv să poata fi pus in valoare, cu adevărat, s-a construit un podeţ de lemn, care face legătura intre insula din mijlocul lacului si tunelul săpat in peretele de sare care ajunge la scări si ascensor. Forma de clopot a minei si dimensiunile acestuia pot fi cu adevarat observate de pe insula aflată în mijlocul lacului. Pe partea nordica a peretelui minei Terezia se poate observa o Draperie Parietală de sare, denumita si  ”Cascada de Sare“, formata in urma infiltrării apei suprasaturate din “galeriile romane”, care a fost declarată monument la naturii. Deasupra “cascadei” se afla fierăria unde se mai poate distinge cuptorul de forja, construit din blocuri de sare, iar pe lacul subteran din Mina Terezia va puteţi plimba in voie cu bărci.

Mina Iosif sau ”Sala Ecourilor” are farmecul şi particularităţile proprii. Lucrările din aceasta mina au inceput in 1740. Mina este de tip conic iar legătura intre vatra minei şi galeria de transport se face printr-un puţ. Denumirea de “Sala Ecourilor” i-a fost dată pentru efectul de reverberare a sunetului, datorat condiţiilor deosebite de propagare, ca urmare a lipsei comunicării Minei Iosif cu alte lucrări miniere majore.

Galeria Franz Josef face legătura între intrarea nouă, din Valea Sărată-Durgău şi intrarea veche în saliană din strada Salinelor. Vizitatorii pot ajunge la toate obiectivele turistice din salină prin intermediul galeriei de transport Franz Josef. Destinaţia Galeriei Franz Josef, atunci când s-a inceputut construcţia, in 1853, a fost de a facilita transportul sării din mine spre suprafaţa.

Sala Crivacului adăposteşte un ingenios utilaj care avea rolul de ridicare a sării exploatate în Mina Rudolf pâna la nivelul galeriei de transport. Crivacul, care poate fi vizitat, a fost montat in 1881 si s-a păstrat in condiţii excelente pâna acum.

Sala de Apel şi Altarul au fost locurile unde se adunau muncitorii înainte de începerea activităţii zilnice de exploatare a sării. Sala de Apel este o încăpere destul de mică, de unde porneau zilnic tăietorii de sare nu înainte de a participa la slujba religioasa oficiată de preotul salinei în Altar.

Scara Bogaţilor se află în mijlocul Sălii de Apel şi a fost singura cale de acces spre Mina Rudolf si Mina Terezia înainte de construirea galeriei de transport Franz Josef.

Descoperire placută,

Echipa i-Tour

Sursa info si foto aici.

Salina Turda – prezentare

Salina Turda se afla in apropierea localitatii Turda, din judetul Cluj si a fost reamenajata si reintrodusa in circuitul turistic, in anul 2010. Desi Salina Turda este un obiectiv turistic important in tara, nu multi stiu de existenta sa, asa incat in viitoarele doua episoade va vom povesti mai multe despre ea.

Ce este Salina Turda?

Salina Turda este un ansamblu de mine de sare, amenajate pentru a putea fi vizitate de turisti si un important centru de tratament si recuperare, datorat aerului sarat din interior. De asemenea, in zilele toride de vara salina poate reprezenta un placut loc de refugiu, datorita temperaturilor scazute dar constante, de 10-12 grade Celsius.

Ce se poate face in Salina?

In salina va puteti relaxa, plimba, sau juca intr-un mod foarte placut, intr-un microclimat specific minei de sare. In cadrul centrului de tratament aveti posibilitatea sa beneficiati de sedinte personalizate, pe baza prescriptiei medicului. In Mina Rudolf exista o roata uriasa, cu 6 gondole, de unde cei dornici pot admira peisajul panoramic, accesibil si din liftul panoramic cu care se pot cobori cele 13 etaje in Mina Rudolf. Pe langa aceste elemente deosebit de spectaculoase, aici exista si piste de minigolf, mese de biliard, teren sintetic de fotbal/volei/handbal/mese de ping-pong, loc de joaca pentru copii cu tobogane si alte elemente distractive, bowling si un amfiteatru cu 200 locuri avand scaune incalzite electric si dotari moderne, ideal pentru concerte.

Din Mina Rudolf se poate cobori pe scari sau prin intermediul liftului in Mina Terezia, loc in care exista un lac format in urma infiltrarii precipitatiei de la suprafata. In mijlocul lacului de afla o insula, legata de mal cu un ponton de lemn,  de unde se pot inchiria barci. Privelistea de pe insula este extrem de interesanta si diferita de ceea ce se poate percepe la suprafata pamantului. La final puteti urca spre suprafata, pentru a vizita Sala Crivacului, o piesa de extractie a sarii, in stare de functionare, unicat in Europa. Un alt spatiu interesant din salina este Mina Josif sau Sala Ecourilor, unde, datorita conditiilor speciale si peretilor de sare rezonanta este deosebita.

Cum ajung la Salina Turda?

La Salina Turda se poate ajunge pe doua cai. Prima este cea care permite accesul prin intrarea noua si moderna, si anume din Valea Sarata, zona Durgau, intrarea fiind aflata in mijlocul Rezervatiei Naturale. Cei interesati, pot ajunge in zona Valea Sarata – Durgau, cu autoturismul propriu sau cu mijloc de transport in comun, autobuzul 17. Distanta din centrul Orasului Turda este de cca 3,5 Km. Cea de-a doua cale de acces in Salina este prin intrarea veche, aflata pe strada Salinelor 54/B. Accesul la Salina Turda prin intrarea veche este recomandata si este mai facila pentru cei care nu dispun de autoturisme proprii sau sufera de unele probleme locomotorii.

Orar Salina Turda

Salina Turda este deschiza zilnic de la ora 09:00 la ora 17:00. Ultima intrare se face la ora 15:00, iat Baza de Tratament functioneaza pana la ora 13:00.

Salina Turda este deschisa de 1 mai 2012, asa incat, daca va aflati in zona, merita sa facti o vizita!

Zilele viitoare va vom prezenta mai multe informatii despre fiecare mina in parte, precum si despre celelalte obiective turistice din zona Turda.

Echipa i-Tour

Sursa info si foto aici.

Cetatea Bologa, Cluj

Cetatea medievală este situată la confluenţa Crişului Repede cu Sebeşul, la aproximativ 60 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea. Fortificaţia a fost ridicată la începutul secolului al XIV-lea şi este una dintre cele mai interesante de acest tip din Transilvania medievală. Prin ridicarea acestei cetăţi, Carol Robert de Anjou a deschis un drum strategic către interiorul Transilvaniei, paralel cu mult mai vechiul “drum al sării”, care străbătea actualul judeţ Sălaj.

Prima atestare documentară a cetăţii Bologa o menţionează sub denumirea de Sebuswar, o formă păstrată şi în menţiunile ulterioare, care pun cetatea în legătură cu valea pe care aceasta era situată, cea a Crişului Repede, şi cu localitatea Huedin care, dezvoltată ca târg şi loc de vamă, era un centru economic al regiunii.

Elementul cel mai spectaculos al cetăţii este turnul donjon, situat în extrema de sud a cetăţii. Interiorul turnului era amenajat pe patru nivele, iar accesul se făcea pe o scară care urca la primul etaj al acestuia, intrarea fiind situată la peste trei metri înălţime. Acest nivel avea o singură fereastră, orientată spre sud-est. Etajele al doilea si al treilea beneficiau de două ferestre de tragere. Cel de al doilea turn al cetăţii, situat înspre nord, era probabil un turn de poartă. Spaţiul intern al cetăţii a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului.

În anul 1399 cetatea a fost acordată voievodului muntean Mircea cel Bătrân de către regele Sigismund de Luxemburg, după semnarea Tratatului de alianţă de la Braşov, ca semn de apreciere pentru rolul său în lupta antiotomană. Nu există dovezi că voievodul Ţării Româneşti sau vreun membru al familiei sale ar fi vizitat vreodată cetatea Bologa. Este însă sigur faptul că aici au fost aşezaţi dregători ai domnului muntean.

Mai târziu, în 1433, cetatea a devenit proprietatea nobililor Istvan şi Ladislau Banffy de Losonc, care au preluat, odată cu aceasta, şi o mare parte a fostului domeniu al Călatei. Cetatea Bologa era considerată în această perioadă o proprietate valoroasă, de care aparţineau numeroase sate, locuri de vamă, întinse locuri de păşunat şi chiar şi târgul de la Huedin. Pe domeniul cetăţii au fost semnalate chiar şi locuri de extracţie şi de spălare a aurului. În secolul al XVI-lea, importanţa cetăţii a crescut, în contextul conflictelor armate dintre transilvăneni şi trupele imperiale habsburgice.

Cetatea de la Bologa a fost folosită fără întrerupere până în secolul al XVIII-lea, suferind numeroase transformări şi adăugiri. Importanţa cetăţii a crescut în secolul al XVII-lea, după cucerirea Oradiei de către turci, când garnizoana din Bologa împiedica pătrunderea cetelor turceşti prin defileul Crişului Repede.

În deceniul care a urmat acestor evenimente, garnizoana cetăţii a împiedicat în numeroase rânduri incursiunile de pradă ale turcilor către centrul Transilvaniei şi tentativele strângătorilor de taxe otomani de a exploata populaţia civilă din ţinutul Călatei. În consecinţă, în 1669 sultanul a ordonat distrugerea cetăţii, însă principele Mihail Apafi a reuşit să obţină retragerea acestui ordin printr-o donaţie consistentă la Înalta Poartă.

În timpul războiului de eliberare condus de Francisc Rakoczi al II-lea, cetatea a fost aruncată în aer de lobonţi, însă, chiar şi după această tentativă de distrugere, turnul şi o mare parte a zidurilor cetăţii au rămas însă în picioare.

În secolul XX cetatea încă mai păstra forma iniţială şi acoperişul de lemn, pe care le-a pierdut, însă, la mijlocul secolului. De atunci se află în stadiul actual, de ruine, ce pot fi vizitate, pentru a fi rememorate întâmplările trecutului.

Călătorie plăcută,

Echipa i-Tour

Sursa info şi foto aici.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Parcul etnografic naţional “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din Romania, care si-a desfasurat activitatea neintrerupt, de la infiintare pana in prezent. Planul tematic al Parcului etnografic naţional “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca a fost elaborat in anul 1929 de profesorul Romulus Vuia, pornind de la necesitatea de realizare a unui muzeu etnografic complex, in care expunerea pavilionara si cea in aer liber sa se completeze reciproc. Muzeul era conceput si ca o unitate economica in care gospodariile urmau sa fie locuite, efectiv, de catre familii reprezentative pentru zonele de provenienta.

Pana in 1940 au fost transferate in Parcul Etnografic constructii precum: case si gospodarii din intregul spatiu transilvan, o stana din Poiana Sibiului impreuna cu ciobanul si 75 de oi, o troita din Lupsa (1931) si o biserica de lemn din Fildu de Sus (1727). In perioada razboilui muzeul se muta la Sibiu, insa majoritatea obiectivelor sufera distrugeri.

In 1956, Teodor Onisor si Valer Butura au restructurat planul tematic al parcului, stabilind patru sectoare tematice, astfel.

1. Instalatii tehnice si ateliere mestesugsresti.
2. Tipuri zonale de gospodarii si monumente de arhitectura populara.
3. Sectorul etnobotanic (plante traditionale, constructii agricole din hotar).
4. Sectorul etnozoologic (cresterea animalelor, constructii pastorale din hotarul satelor).

Sectii

Muzeul Etnografic al Transilvaniei prezinta doua sectii: sectia pavilionara si sectia in aer liber sau Parcul Etnografic. In sectia pavilionara obiectele originale sunt pastrate urmatoarele 7 sectii: ocupatii, locuinta, alimentatie, ceramica, textile, imbracaminte, obiceiuri si secţia internationala, ce cuprinde obiecte din mai multe continente: Europa (Albania, Cehia, Ucraina), Africa (Etiopia), America de Nord si Asia (China). Parcul Etnografic este, la randul sau, impartit pe zone: Cluj, Arad, Alba, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu-Mare, Harghita, Mures, Brasov.

La muzeu au loc anual targuri ale mestesugarilor, activitati pentru copii precum concursuri de desen, de oameni de zapada sau tabere tnografice pe perioada verii si seminarii de etno-arheologie.

Cum ajungeti la cele doua sectii ale muzeului?

Sediul central M.E.T: Str. Memorandumului nr. 21, Cluj-Napoca, tel: 0264.592.344

Expozitia în aer liber (Parcul Etnografic Romulus Vuia): Str. Taietura Turcului f.n., Cluj-Napoca, tel: 0264.586.776

Acces

La Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia” se poate ajunge si cu mijloacele de transport în comun, cum ar fi autobuzele 26, 27, 28, 30, 41, cu coborare la statia “Piata 14 iulie”.

Iata si harta turistica a orasului Cluj-Napoca, realizata in cadrul proiectului national de informare turistica i-Tour:

Descoperire placuta a obiectivelor turistice din Cluj-Napoca,

Echipa i-Tour

Astăzi, 28.01.2012, se deschide sezonul de schi la Buscat Resort

Staţiunea Buscat este situată la  54 de km de Cluj Napoca şi 2,5 km de Băişoara. Accesul se face pe drumul judeţean DJ 107 R, drum care este în grija Consiliului Judeţean Cluj şi pe care se poate circula în condiţii bune.

Astăzi este pornit primul telescaun din Munţii Apuseni, cel care deserveste cele trei pârtii din Buscat Resort, cu diferite grade de dificultate, ceea ce înseamnă peste 3 km de adrenalină pe zăpadă. Pârtiile sunt menţinute în cele mai bune condiţii cu ajutorul unui sistem de producere a zăpezii artificiale alcătuit din 4 tunuri de zăpadă, pentru a vă bucura din plin de fiecare moment petrecut aici. Iată şi harta partiilor din Buscat, realizată de echipa i-Tour.

Distracţia la Buscat Resort este garantată deoarece există o gamă diversă de activităţi pentru toate gusturile şi vârstele: ski&snowboard, drumeţie, săniuş, parapantă,  open grill&bar, after ski party, concursuri şi multe altele.  Dacă nu aveţi schiurile dumneavostră, serviciul de închiriere vă poate pune la dispoziţie echipamentul de care aveţi nevoie.

IMPORTANT:
- Telescaunul funcţionează de luni până duminică între orele 9 – 17!!!
- Există reduceri pentru copiii până în 12 ani şi pentru studenţii posesori de StudCard si oferte speciale la ski pass-uri unde poti acumula puncte pentru urcari gratuite cu telescaunul.

Distractie plăcută,

Echipa i-Tour

Statiunea Baisoara si imprejurimile

Statiunea montana Baisoara este situata la o altitudine de peste 1300 de metri, la poatele  de est ale Muntelui Mare din Muntii Apuseni, in judetul Cluj. Baisoara se  afla la maxim 50 de kilometri distanta de Cluj-Napoca, fiind un loc preferat de clujeni mai ales iarna si in week-end.

Statiunea Baisoara beneficiaza de partia de schi Buscat, la doi kilometri distanta, cu trei ramificatii de nivel usor, mediu si dificil, telescaun , parcare si restaurant. In acest moment al anului partia nu este inca functionala, insa , spre finalul lui ianuarie cu siguranta zapada va acoperi partia de schi si distractia va putea incepe. Harta partiilor din Baisoara este realizata de echipa i-Tour si poate fi descarcata de aici.

 

Obiective turistice din imprejurimile Baisoarei

Ghetarul de la Scarisoara, despre care am mai povestit si aici, si la care se poate ajunge urmand un frumos traseu montan, de aproximativ 17-20 de ore (ce necesita popas, bineinteles), ce trece prin Şesul Cald – Muntele Mare – Smidele – Căpăţâna – Balomireasa – Steaua – Apa Cumpănită – Petreasa – Şaua Ursoaia – Gheţarul Scărişoara. Mai multe detalii despre acest traseu puteti gasi aici.

Manastirea Lupsa, situata pe soseaua Abrud – Campeni-Turda, este una din cele mai vechi asezari monahale de pe Valea Ariesului. Fiind intemeiata de calugarii ce sihastreau in tara motilor a avut de la inceput un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere. Actuala biserica de lemn a Sihastriei Lupsa dateaza din anul 1421. Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Candea de Lupsa. La Manastirea Lupsa se poate ajunge din Baisoara pe un traseu montan de maxim 8 ore, ce trece prin Şesul Cald – Muntele Mare – Neteda – La Dube – La Ruine – Şerboiu – Lupşa. Descrirea intregului traseu se afla aici.

Rezervatia Scarita Belioara adaposteste specii de plante ce au rezistat din perioadele glaciare reci, fiind situate sub altitudinea lor obisnuita (Gentiana-cupa, Gentiana-cupa de calcar, strugurii ursului, argintica, singele-voinicului, laleaua pestrita etc., care infloresc in perioada mai–iunie), precum altele ce se pastreaza din perioadele mai calde ale erei glaciare (ex. Sapunarita galbena – Saponaria Belidifolia – specie de origine mediteraneana). De asemenea, foarte valoroase sunt si padurile unde intalnim exemplare seculare de pin, molid si larice. Pe platoul Scaritei intalnim ienuparul, iar pe versantii abrupti si stanci apar exemplare de Tisa (Taxus baccata), specie ocrotita. Elemente faunistice foarte rare sunt unele specii de fluturi, precum si acvila de stinca (Aquila chrysaetos), cea mai mare pasare rapitoare din Romania, care cuibareste pe stincile abrupte.

Intre Baisoara si Rezervatia Scarita Beliroara exista un traseu montan de aproximativ 3 ore, care se poate continua, pentru inca 3 ore pana la Ocolis. Acesta trece prin  Crucea Crencii – Muntele Româneasa – Rezervaţia Scăriţa-Belioara – V.Belioara – Lunca Largă – Cheile Runcului – Runc – Ocoliş si poate fi consultat pe larg aici.

Atat statiunea Baisoara, cat si zona Muntelui Mare, se preteaza foarte bine cicloturismului. Astfel, majoritatea drumurilor forestiere si traseele de drumetie sunt excelente, cu cateva rare exceptii, pentru parcurgerea cu orice tip de mountain bike.

Acestea fiind spuse, va invitam sa descoperiti statiunea Baisoara, atat pentru atractiile turistice de iarna, precum partiile de schi, cat si pentru celelalte obiective si posibilitati de petrecere a timpului liber si de recreere in mijlocul naturii.

Descoperire placuta,

Echipa i-Tour

Sursa info si foto aici.

Comedy Cluj 2011

Poate parea o noutate pentru unii, insa la Cluj, in inima Transilvaniei, se desfasoara, in perioada 14-23 octombrie, Festivalul International al Filmului de Comedie “Comedy Cluj”, ajuns la a treia editie.

Anul acesta zece filme intra in competitia lungmetrajelor: Visul lui Adalbert/Romania, Patru lei/Marea Britanie, Infidelul/Marea Britanie, Revolutia Felinarelor Rosii/China, Duminica in stil filipinez/Filipine, Eu, ei si Lara/Italia, O viata lunga/Elveţia, 4 costume negre/Grecia, Fetele Yakuza nu plang niciodata/Rusia-Germania, Bondarul/Germania, pelicule cu premii sau nominalizari in cadrul altor festivaluri internationale de profil.

Alte sectiuni in care vor concura filmele de la Comedy Cluj 2011 sunt: Scurtmetraj, Documentar, Panorama, Spoturi publicitare, Monty Python (comedia suprarealista britanica). Cinematografia franceza este prezenta prin Focus Franta, alaturi de care se afla Serbian Comedy Drama si Focus Japan, ultimele doua fiind o noutate pentru iubitorii celei de a 7-a arte in Romania, cum noutate este si sectiunea Caragiale, dedicata ecranizarilor din dramaturgia caragialiana. Programul festivalului Comedy Cluj poate fi gasit pe site-ul oficial: www.comedycluj.ro

Va exista si o serie de pelicule romanesti vechi, “Chirita”, care vor purta medalionul Draga Olteanu Matei, dedicat indragitei actrite de teatru si film.

Comedy Cluj se va desfasura in perioada 14-23 octombrie in sase locatii, in care vor putea fi vizionate filmele, dupa cum urmeaza: Cinematograful „Florin Piersic”, Cinematograful Victoria, Cinematograful Arta, Casa Tranzit, Klausenburg Cafe-Konditorei si Art Cafe.

Biletele la festival costa intre 9 si 7 lei, existand si posibilitatea de achizitionare a abonamentelor de 65 de lei, info aici.

Cu ocazia festivalului Comedy Cluj, va invitam sa vizitati si obiectivele turistice din oras, precum: Gradina Botanica “Alexandru Borza”, una dintre cele mai frumoase gradini botanice din tara, Cetatuia, un loc ce ofera o panorama unica asupra orasului, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Bastionul Croitorilor, Teatrul National „Lucian Blaga”. Iar pentru a va orienta mai usor, luati cu voi harta turistica a orasului Cluj-Napoca:

Distractie placuta,

Echipa i-Tour

Gradina Botanica „Alexandru Borza” din Cluj

Gradina Botanica din Cluj are un istoric indelungat, care incepe in anul 1872, o data cu infiintarea Universitatii Franz Josef din Cluj. Atunci, catedra de botanica primeste o gradina, transformata in spatiu pentru studiu. Gradina este ulterior extinsa, dar, in acelasi timp, pe teritoriul ei se construiesc si unele cladiri: Institut de Chimie si cel de Zoologie.

La inceputul secolului XX, gradina primeste un nou teren, pe care va fi, in timp, extins si amenajat, pentru a gazdui actuala Gradina Botanica “Alexandru Borza”, numele primind-ul de la parintele sau din 1920. Incepand cu acest an, gradina prinde contur: sunt construite trei podulete rustice si un pod mai mare peste Paraul Tiganilor, se planteaza flori si se insamanteaza zone extinse de teren, se realizeaza retele de irigare si apeducte, alimentate din prorpiul Turn de Apa, se construiesc cladiri administrative si de protectie pentru plantele mediteraneene, drumuri, alei, sere si plantarul. Toate acestea, pentru a deveni una dintre cele mai mari si frumoase gradini botanice din tara.

Turnul de Apa

Gradina Botanica este amenajata pe sectoare:

- Sectorul ornamental gazduieste plantele decorative ale fiecarui sezon.

- Sectorul fitogeografic adaposteste zeci de specii a catorva sute de plante lemnoase si ierboase, fiind constituit din mai multe zone precum Gradina Japoneza, amenajata in stil traditional japonez, cu specii de plante din Extremul Orient, un lac in mijloc, podete curbate, felinare din piatra si o poarta sacra; Gradina Romana  sau gradina lui Pliniu, este dispusa in jurul statuii zeitei romane a agriculturii Ceres, prezinta plante mediteraneene si vestigii romane din timpul orasului antic Napoca; Rosariumul, cu zeci de specii de trandafiri.

Gradina Japoneza

- Sectorul sistematic este intins pe 4 hectare si contine un mare numar de specii de plante grupate pe familii, dispuse dupa ordine si clase, din punct de vedere filogenetic. Aici de afla si doua sere in care se cultiva plante din zona ecuatoriala, tropicala si subtropicala.

- Sectorul economic grupeaza plantele dupa modul lor de utilizare in: plante alimentare, tehnice, furajere, melifere si tinctoriale.

- Sectorul medicinal adaposteste plante cunoscute datorita proprietatilor lor medicale si curative.

La Gradina Botanica din Cluj vom mai gasi un Herbar, cel mai mare din Romania, cu peste 650 000 de esantioane de plante din toate regiunile lumii, cu o valoare stiintifica deosebita si un Muzeu Botanic, ambele aflate la dispozitia vizitatorilor si cercetatorilor.

Programul de vizitare al Gradinii Botanice “Alexandru Borza” este: zilnic intre orele 8-19, iar serele zilnic intre orele 9-17.

Biletul de intrare costa 5 lei, iar studentii au 50% reducere.

Pentru a gasi mai usor Gradina Botanica si a va orienta prin Cluj-Napoca, luati de pe www.i-tour.ro harta turistica a orasului:

Descoperire frumoasa,

Echipa i-Tour