Satul Belint, judetul Timis, Banat

Din Dobrogea, mergem in celalalt colt al tarii, si anume in Banat, unde gasim satul Belint, marcat pe harta in ghidul oficial Cele mai frumoase sate din Romania.

Legenda locului

Satul Belint se afla in judetul Timis. Dupa unii istorici, satul este amintit pentru prima oara intr-un document din 1285, dar prima atestare certa apare in documente la 5 iunile 1369, sub forma de Belenche (pronuntat Belentze), intr-o diploma a regelui maghiar Ludovic I de Anjou, redactata in limba maghiara la Visegrad (Ungaria).

Ce pot vedea in Belint?

Belintul are mai multe obiective turistice ce merita vizitate, printre care casele memoriale ale lui Gherasim Sarbu si Damaschin Carabas, a Sepetinilor si cea a Radulestilor, figuri locale notabile in istorie, toate pastrandu-si structura originala. Mai puteti vizita si Muzeul de Istorie al Scolii Belint si Muzeul Mineralogic al Banatului de Campie din localitate. In curtea Scolii Belint se afla si doi arbori batrani datand din secolul al XIX-lea. In fiecare din localitatile din imprejurimi au fost construite monumente ale eroilor cazuti la datorie pentru apararea patriei atat in Primul Razboi Mondial cat si in Cel de-al Doilea. Amintim, de asemenea, si trei obiective cuprinse in lista monumentelor istorice din judetul Timis, si anume: Biserica “Invierea Domnului” din satul Belint, Biserica “Nasterea Maicii Domnului” din satul Chizatau si Biserica parasita din satul Babsa.

Specific local

Tesutul la razboi manual si realizarea de imbracaminte (costume populare) din materiale tesute sunt inca indeletniciri ale localnicilor. Costumul popular de toata ziua impresioneaza prin simplitate de culoare (alb si negru la copii si batrani, rosu la tineri si albastru la femei maritate), in timp ce la costumul de sarbatoare cresc in complexitate ornamentele de la camasa (manaci, guler si piept), cat si de la poalele fetelor si de la laibarele purtate.

Ca specific local, femeile maritate poarta conci* si parul impletit in doua cozi. Se remarca, de asemenea, lucrurile din casa: tesaturi si cusaturi pentru masa, pereti, asternuturi, lada de zestre a fetelor ce se duc nurori in alta casa. Unele dintre cele mai importanet traditii din comuna sunt nunta de la Belint, cu ritual de la pregatitul mesei, pana la udatul de a doua zi, jocul la camin la Sarbatorile de iarna, alungatul frigului la venirea primaverii, obicei de incheiere a lucrului de toamna (Ziua bucatelor, Festivalul campului, Roza de Belint), obiceiul prin care copiii fac Paparuda pentru a invoca ploaia.

Cum ajung la Belint?

Satul Belint se afla situat intre Jugoj si Timisoara, pe E70 sau DN6 si puteti ajunge aici fie cu masina, fie cu autobuzul din Timisoara sau Lugoj. De asemenea, in Belint exista gara CFR, iar trenurile opresc aici.

Calatorie frumoasa,

Echipa i-Tour

*Conci - Cerc de lemn, de lână împletită etc., învelit în pânză sau într-o împletitură de păr, pe care, în unele regiuni de la țară, îl poartă femeile măritate pe creștetul capului, sub basma.

Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder, Sibiu

Inaugurat la 18 mai 1993, ca departament al Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” este primul muzeu din România a cărui activitate constă, aproape exclusiv, în a face cunoscute publicului diferite aspecte de cultură, civilizaţie şi artă ale popoarelor extraeuropene. El este situat într-o clădire monument istoric, construită în stil neogotic, între anii 1865-1867, în Piaţa Mică a Sibiului, ce a servit iniţial a servit drept centru al breslelor.

După cel de-al doilea război mondial edificiul primeşte patronimul de Casa Hermes, şi îndeplineşte funcţiuni diverse până în 1989, când este restaurat şi devine sediul expoziţiilor Muzeului „Franz Binder”.

Câteva plăci heraldice descoperite la restaurarea clădirii atestă locuirea aici a lui Valentin Franck  von Franckenstein (1643-1697), comite al saşilor din  Transilvania şi judecător regal din 1686 până la sfârşitul vieţii, primul traducător din opera lui Ovidiu în limbile română şi maghiară.

Colecţiile muzeului sunt rezultatul cercetărilor şi donaţiilor realizate de călători în ţările extraeuropene, de consuli, diplomaţi şi comercianţi, precum şi către membrii Asociaţiei Ardelene pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu.

Acestea întrunesc exponate mari precum mumii egiptene, armuri japoneze de samurai, dar şi exponate de dimensiuni medii şi mici aparţinând diferitelor culturi ale lumii: jucării tradiţionale japoneze, chimonouri, ceramică, artizanat ecuadorian şi indonezian, artizanat guaraní, păpuşi etnografice indiene, textile din rafie, “catifea de Kasai”, statuete rituale, măşti, instrumente muzicale, figurine din lemn şi malahit sub-sahariene. Astfel, Muzeul de Etnografie Franz Binder aduce locuitorilor şi turiştilor din Sibiu cultura civilizaţiilor îndepărtate din ţări ca: Japonia, China, Siam (azi Thailanda), insula Java (Indonezia), Ceylon (azi Sri Lanka), India, Etiopia, Egipt şi Cornul Africii, Insulele Capului Verde, Brazilia, Australia şi multe altele.

Muzeul găzduieşte şi expoziţii temporare, precum expoziţia „Animale din continente în artefacte, imagini şi povestiri”, ce are loc în perioada 15 noiembrie 2011 – 15 ianuarie 2012.

Pentru o vizită virtuală a muzeului accesaţi pagina oficială dedicată vizitelor virtuale, iar mai multe informaţii despre Muzeul Franz Binder găsiţi aici.

Muzeul de află marcat şi pe harta turistică i-Tour a oraşului Sibiu, la Numărul 4, aşadar, luati-o cu voi în următoarea călătorie la Sibiu şi descoperiţi obiectivele turistice ale burgului medieval!

Descoperire plăcută,

Echipa i-Tour

Sursa info şi foto aici.

Obiective turistice din Focsani, Vrancea

Acum cateva zile va vorbeam despre cramele si podgoriile vrancene, cu beciurile domnesti vechi de sute de ani. Iata ce ale obiective turistice mai puteti vizita in judetul Vrancea.

In Focsani, resedinta de judet, va puteti plimba prin Piata Unirii, si vedea obeliscul din centrul pietei, dedicat Unirii din 1859 a Moldovei cu Muntenia, cel mai important eveniment istoric pentru oras, Focsani fiind la granita celor doua provincii. Teatrul “Maior Gheorghe Pastia” inaugurat in 1913 prezinta elemente din arhitectura teatrelor din Odessa si Berlin, precum si o acustica foarte buna. Cladirea este monument istoric, interesul cazand pe cupola interioada, frumos decorata. Ultima reovare s-a incheiat in anul 2004, asa incat teatrul se afla acum in stare foarte buna. Ateneul popular ”Maior Gheorghe Pastia” este o constructie interbelica, monument istoric, legata de personalitatea maiorului Gh. Pastia, fondatorul teatrului din orasul de pe Milcov.

Muzeele orasului sunt: Muzeul de istorie si arheologie, infiintat in anul 1950, ce detine piese de arheologie, materiale din paleolitic, neolitic, epoca bronzului (Candesti), epoca fierului (Barsesti), dacice, carpice, de istorie medievala si numismatica, obiecte apartinand unor personalitati politice, culturale si artistice: Al.I. Cuza, Duiliu Zamfirescu, G. Longinescu, Ion Mincu. Muzeul de stiinte ale naturii, deschis in actuala cladire in anii ’80, detine un bogat patrimoniu de 53.083 piese. In 1989, la demisolul sectiei a fost inaugurat primul acvariu focsanean, care prezinta flora si fauna acvatica vie, exotica si indigena in cele 16 acvarii si noua bazine mari. La parterul cladirii se poate vizita o expozitie permanenta cu tema “Minunata lume a pasarilor”, dar si expozitia cu tema “Vanat si trofee de vanatoare”. Muzeul Unirii prezinta numeroase documente care atesta faptul ca orasul Focsani a fost un important centru al miscarii unioniste, precum si mobilier de epoca si obiecte care au apartinut familiei domnitorului Cuza.

Un alt obiectiv de interes din oras este Biserica Sfantul Ioan Botezatorul, ce a facut parte din ansamblul fostei manastiri, cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, ctitorita de domnitorul Tarii Romanesti, Grigore Ghica, in anul 1661. Aceasta manastire a fost inaltata in partea munteana a orasului Focsani, chiar langa hotarul ce despartea pana la Unirea din 1859 cele doua tari; manastirea a ars in 1854, ramanand doar biserica, care a fost restaurata dupa cutremurul din 1977.

In imprejurimile Focsaniului, mai precis in Crangul Petresti, regasim Muzeul Satului,monument istoric, ce reprezinta o rezervatie de arhitectura si tehnica populara vranceana. Muzeul, deschis in 1977, este gandit ca un sat din Vrancea cu tot tipicul sau, ce cuprinde 73 de constructii autentice grupate in 32 de complexe cu peste 6000 de obiecte diferite. Muzeul se desfasoara in cadrul natural atat de placut al Padurii Petresti si adaposteste valori de patrimoniu ale culturii populare vrancene.

Vom mai povesti, in episoadele viitoare, si despre alte obiective turistice din Vrancea.

Calatorie placuta,

Echipa i-Tour

Sursa info aici si foto aici, unde puteti gasi mai multe informatii despre Muzeul Satului Vrancean.

Cetatea Poienari

Intrarea in Defileul Argesului este strajuita de piscuri inalte, dar si de zidurile unei cetati, un obiectiv turistic pe care nu trebuie sa-l treceti cu vederea. Cetatea Poienari a fost ridicata, in forma pe care inca o mai putem vedea astazi, de Vlad Tepes, domnitorul Tarii Romanesti. Legenda spune ca lucratorii au fost locuitorii capitalei de atunci, Targoviste, care, scapand de tragerea in teapa, au fost adusi aici sa ridice cetatea.

Cetatea Poienari se afla in satul Căpățânenii Pământeni, din judetul Arges, in apropiere de Barajul Vidraru si la aproape 30 de kilometri de Curtea de Arges. Dupa ce ajungeti la poalele muntelui trebuie sa urcati cele 1480 de trepete, care va vor purta pasii prin padure, catre varful Caprisoara, unde este situata cetatea. Treptat veti reusi sa vedeti peisajul pe deasupra varfurilor invecinate, insa doar odata ajunsi pe piscul Caprisoarei veti avea intregul orizont la picioare, iar privelistea va fi unul dintre elementele care va vor retine mult timp in cetate.

Cercetarile arheologice atesta faptul ca Cetatea Poienari  fost construite inaintea domniei lui Vlad Tepes, la sfarsitul secolului al XIII-lea, sau inceputul secolului al XIV-lea. Construirea cetatii a facut parte dintr-un plan strategic de supraveghere si aparare a granitei nordice muntene, alaturi de alte cetati: Cetateni, Lotru, Stoenesti, etc. Incinta cetatii era protejata de un turn prismatic construit din piatra bruta si alte trei sau patru turnuri aproape circulare ce aveau partea superioara zidita din caramida. Zidurile de aparare sunt groase de 2 – 3 metri. Intrarea in cetate se facea pe sub turnul din piatra, pe un pod mobil. Odata ridicat acest pod, cetatea devenea complet izolata. Cei din cetate puteau sa iasa printr-o galerie secreta intr-un loc de pe Valea Argesului numit ,,la pivniti”.

Datorita legendei lui Dracula, cunoscuta in intreaga lume, in anii ’60 Cetatea Poienari a fost restaurata, iar accesul turistilor facilitat prin construirea unor pasarele si a treptelor.

Descoperirea istoriei si a patrimoniului este unica atunci cand ajungem in locuri atat de incarcate de evenimente, iar atunci cand monumentele sunt nelocuite, experienta turistica este cu atat mai misterioasa.

Redescoperiti istoria,

Echipa i-Tour

Sursa info aici.

Parteneriat i-Tour si Travel Mix

De ieri proiectul national de informare turistica, i-Tour, are ca partener de promovare singura televiziune din Romania dedicata turismului: Travel Mix. Parteneriatul are la baza credinta ca o mai buna informare asupra obiectivelor turistice din tara, a monumentelor si valorilor de patrimoniu poate crea dorinta oamenilor de a descoperi aceste atractii si de a calatori mai mult in tara.

Travel Mix emite live, pe internet, iar emisiunile pot fi urmarite aici. De asemenea, toti cei abonati la Next Gen si UPC pot receptiona programele Travel Mix, iar cat de curand speram sa ii putem vedea si in reteaua RCS. Mai multe informatii despre cum puteti receptiona Travel Mix gasiti aici. 

Pe Travel Mix puteti urmari emisiuni care prezinta o gama larga de atractii turistice din tara: descopera Romania, balneo turism, agro turism, muzee sub lupa, istorie si traditii, lacasuri de cult, rezervatii naturale, comorile din adancuri, secretele naturii si altele, iar Programul TV din fiecare zi se afla aici.

Ne bucuram ca i-Tour devine din ce in ce mai cunoscut, iar valorile promovate de noi au, din luna martie a acestui an, si o televiziune unde pot fi promovate!

Echipa i-Tour

Muzeul Viei si Vinului Harlau, din Iasi

Suntem in octombrie, jumatate de toamna a trecut, strugurii s-au copt, iar acum mustul, transformat in vin, se odihneste si se imbogateste in butoaie din lemn de esente tari sau in sticle atent depozitate. Procesul prin care strugurii devin vin este unul fascinant, la fel ca si istoria sa, iar Muzeul Viei si Vinului din Harlau, unul dintre obiectivele turistice ale judetului Iasi, ajuta la conservarea si promovarea traditiilor si a obiceiurilor viticole din tara noastra.

Cladirea care adaposteste muzeul se afla in orasul Harlau si este o veche casa boiereasca. Casa Tautu, monument istoric, a fost construita, la inceputul secolului XIX, primul proprietar fiind un „dregator al curtii domnesti care detinea o plantatie viticola la Zagavia”.  Constructia are pereti grosi, de aproape un metru, mai multe incaperi cu ferestre largi si pivnite incapatoare, ce respecta organizarea camerelor.

Muzeul, in forma actuala, a fost inaugurat recent, in anul 2006, dupa un indelungat proces de restaurare a Casei Tautu, si cuprinde piese de mare valoare documentara si etnografica, atat din sfera viticola, cat si a mestesugurilor si istoriei zonei Harlau si este parte a Muzeului Etnografic al Moldovei. Muzeul este organiat ca eseu etnografic al vinului, “inchipuit un han, unde se intalneste toata lumea la un pahar de vin. Am trecut apoi sa prezentam prin modul in care vinul insoteste omul, de la nastere, casatorie, moarte, si, bineinteles, perioada premaritala. Manati de curiozitate, turistii vor putea vedea apoi toate ipostazele muncii in vie.” (Vasile Munteanu, seful Directiei pentru Cultura si Patrimoniu National Iasi)

Chiar si salile ce adapostesc exponate au denumiri ca “Nasterea”, “Nunta”, “Moartea”, “Hanul” sau denumiri ale obiceiurilor si uneltelor ce insotesc via si vinul. Astfel, in muzeu vom putea observa: costume traditionale din zona Moldovei, cupe vechi din care se bea vin, incaperea unui han, cu toate elementele specifice, interiorul unei case taranesti, unelte necesare lucrului in vie, obiecte folosite la culesul strugurilor, zdrobitoare si unitati vechi de masura a vinului, teascuri, vase din ceramica neagra, rosie si ceramica nesmaltuita, dar si o colectie cu aproape 1000 de sticle de vin, in pivnita.

In incinta muzeului veti mai gasi si un magazin de suveniruri, iar pe tot cuprinsul expozitiilor veti putea fi purtati de un muzeograf, care va va spune povestea vinului si a vietii. Mai multe informatii despre Muzeul Viei si Vinului Harlau, puteti citi pe site-ul sau oficial.

Descoperire placuta,

Echipa i-Tour

Sursa info si foto aici.

Drumul Voievozilor

Toamna lui 2011 aduce proiecte turistice interesante in judetul Prahova. Cel mai nou astfel de proiect este “Drumul Voievozilor”, un traseu tematic, prin judet, care are menirea de a ajuta turistii sa descopere istoria unor localitati mai putin cunoscute, dar bogate in vestigii istorice si arheologice. Cand va fi finalizat “Drumul Voievozilor” va strabate localitatile Ciorani, Draganesti, Gherghita, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Targsoru Vechi, Aricestii Rahtivani, Filipestii de Targ, iesind spre Targoviste, in judetul Dambovita, si urmand cele mai importante zone in care au fost facute descoperiri arheologice si exista monumente arhitecturale de interes national.

Acum “Dumul Voievozilor” trece prin patru localitati: Floresti, Filipesti de Padure, Filipesti de Targ si Aricesti Rahtivani, unde puteti intalni si vizita 18 obiective turistice, care fac parte din patrimoniul cultural si istoric al Munteniei. Este vorba despre Ruinele Conacului Matei si Toma Cantacuzino din Filipestii de Padure, Ansamblul Conacul Mavros Cantacuzino, Capela Romano-Catolica, Palatul Micul Trianon si Monumentul Eroilor din Floresti, Conacul Pana Filipescu, Spitalul Filipestii de Targ, Pisania Bisericii si piatra de mormant a comisului Vintila, Ruinele Palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, Crucea Negustorilor si Moara veche de apa din comuna Filipestii de Targ, dar si Biserica Sfantul Ilie si Sfântul Nicolae, Conacul lui Tomita Vasilescu si Crucea de Piatra din comuna Aricestii Rahtivani.

Localitatile integrate pe “Drumul Voievozilor” au avantajul de a detine pe teritoriul lor importante puncte de atractie pentru iubitorii de istorie si arta. La Targsoru Vechi, Manesti, Brazi, Balta Doamnei, Lacu Turcului, Draganesti si Gherghita s-au descoperit mai multe resturi de unelte si obiecte de ceramica specifice perioadei neolitice, iar la Manesti – unelte din metal. La Tinosu, cultura materiala geto-dacica a fost scoasa la iveala de existenta unei cetati datand din secolele III-I i.Hr. Rezervatia arheologica Targsoru Vechi, situata la circa 10 km vest-sud-vest de Ploiesti, se plaseaza, prin importanta monumentelor de pe cuprinsul sau, alaturi de binecunoscutele rezervatii arheologice de la Histria, Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, iar pentru Muntenia este singurul obiectiv din aceasta categorie. La Gherghita, Matei Basarab (1632-1654) a ridicat o biserica, valoros monument de arhitectura. Constantin Cantacuzino, marele postelnic, a construit cel mai vechi palat de pe meleagurile prahovene – la Filipestii de Targ, construit in anii 1635-1641, pe malul drept al Prahovei. Conacul Manestilor din comuna Manesti, construit de boierii Manesti in secolul al XVII-lea, transpune vizitatorii in urma cu patru secole. Locuitorii din zona spun ca imobilul ar fi, uneori, vizitat de spiritele celor care si-au petrecut o mare parte din viata aici.

Asadar, data viitoare cand va veti plictisi la sfarsitul saptamanii, aminti-va de Drumul Voievozilor, din judetul Prahova, si intrati, pentru o zi, pe taramul istoriei.

Descoperire placuta,

Echipa i-Tour

Cimitirul Vesel din Sapanta

Un mic sat din Maramures, de numai 3.267 locuitori, gazduieste si ingrijeste cu daruire unul dintre cele mai inedite monumente din patrimoniul cultural national, Cimitirul Vesel. Mesterul Ioan Pătraş, cel care a transformat definitiv un ritual solemn intr-o arta, a avut grija ca micul catun maremuresan sa devina o destinatie turistica internationala.

Stan Ioan Patras creatorul Cimitirului Vesel

Lemnul pentru Maramures si maramureseni, a insemnat dintotdeauna caldura, locuinta si unelte. Din lemn si-au faurit maramuresenii casa si biserica, plugul si moara, uneltele si tacamurile. Lemnul a mai insemnat ceva pentru localnici: a fost si inca mai este suportul ideal pentru manifestarea geniului artistic al oamenilor de aici. Una din primele manifestari artistice ale maramuresenilor, care au avut ca suport lemnul, a fost sculptura. Probabil ca primul obiect din lemn care a primit valente artistice prin cioplire, a fost bata ciobanilor.

Povestea Cimitirului Vesel din Sapanta a inceput la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ioan Pătraş, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveala aceasta monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn inscriptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui in 1977 opera lui a fost continuata de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.

Cimitirul Vesel Sapanta

Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar, inscriptat manual dupa ce a fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci exista un basorelief cu o scena din viata celui decedat. Scenele sint simple, aducand din trecut viata locuitorilor satului si prezentind un aspect relevant din viata fiecaruia. Ele prezinta femei torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul, pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii. Din 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica vizitata de turisti din toate colturile lumii.

Legenda spune ca atitudinea vesela in fata mortii era un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o sansa de a intilni zeul suprem Zamolxe.

Dupa ce crucea este sculptata ea este pictata de obicei cu un fundal albastru asa numitul “Albastru de Săpânţa“. Scenele din viata defunctului, sint pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb si verde.

Imagine de pe o cruce, Sapanta

Nici o cruce nu e terminata fara o scurta poezie, citeva rime simple, intre 7 si 17. Epitafurile sunt sincere, spontane si scrise la persoana I, mesaje adresate de persoana decedata celor care traiesc. Stilul este liric dar satira se gaseste frecvent. Fiecare poem contine numele celui decedat precum si un aspect esential din viata respectivei persoane.

Un epitaf celebru in cimitirul vesel este:

Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
Stai aicea draga soacra-mea

Din momentul in care comunitatea din Sapanta a imbratisat ideea de a picta crucile si pana cand fenomenul a fost remarcat , pe plan national mai intai si pe plan mondial mai apoi, a trecut iarasi putin timp. Practic in decursul primilor ani de la aparitia primei cruci pictate, Cimitirul Vesel a devenit ceea ce este si azi, un monument de arta populara de valoare inestimabila, cu specific ce poate fi etichetat deja ca fiind traditional.

Recunoasterii valorii de patrimoniu national i-a urmat recunoasterea internationala, Cimitirul Vesel facand azi parte din patrimoniul cultural universal, aflandu-se sub egida UNESCO

Coordonatele GPS ale cimitirului, pentru cei care vor sa ajunga acolo ghidati de GPS sunt: 47 58’ 22,33 N, 23 41’ 53,39 E

Daca tot sunteti in Sapanta trebuie sa vizitati si Casa Memoriala Ioan Pătraş. Casa memoriala a lui Stan Ioan Patras este o cladire situata la aproximativ 200 m de Cimitirul Vesel din Sapanta, pe o straduta laterala.

Este formata dintr-o casa cu doua camere si curte in care este atelierul de sculptura si pictura al mesterului dar si cruci realizate de acesta.

Muzeul Stan Ioan Patras

In incinta muzeului puteti admira costume populare specifice zonei Sapanta, obiecte de artizanat (cergi, covoare, oale de lut, icoane, tablouri pe lemn realizate de Ioan Stan Pătraş) precum si poze ale familiei acestuia.

Urmasul sau, Dumitru Pop, a ales sa locuiasca in casa maestrului sau, el fiind cel care o intretine atat ca atelier cat si ca muzeu.

Descoperire placuta,

Echipa i-Tour

Sursa info si foto aici.

Cetatile dacice din Muntii Orastiei. Căpâlna

Spre deosebire de celelalte cetati dacice din Muntii Orastiei, din judetul Hunedoara, Cetatea dacică de la Căpâlna se află la 2 km de satul cu acelaşi nume, pe Dealul Cetăţii, din judetul Alba, fiind si ea inclusa pe lista obiectivelor din patrimoniul UNESCO. Cetatea Capalna este situata o altitudine de 610 m, intre Valea Gărgălăului si Pârâul Râpii. Fiind înconjurat de pante abrupte, singura cale de acces era spre sud-vest, printr-o sa ingusta. Pentru a putea fi utilizata in cadrul fortificatiei, culmea dealului a fost amenajata in mai multe terase. Sistemul de fortificare, inca vizibil pe teren, este reprezentat de un sant, doua valuri cu cate un sant interior, un zid de incinta si un turn-locuinta. Rolul strategic al Cetatii de la Capalna era acela de a impiedica patrunderea trupelor straine in Dacia intracarpatica, pe drumul ce venea de la sud de Muntii Carpati.

Ruine Cetatea dacica de la Capalna

Turnul-locuinta a fost amplasat pe platforma sapata in stanca naturala, chiar in fata seii care asigura accesul in cetate. Turnul avea un plan patrat, cu latura de 9,5 m, ziduri groase de 1,7 m, realizate in tehnica murus Dacicus, de pana la 1,7 m inaltime, fiind continuate pe inca aproximativ 3 m, cu zidarie de caramida.

Zidul de incinta al cetatii era prins de laturile de nord si est ale turnului, acesta avand o lungime de aproximativ 280 m si o grosime inegala, de 1,5 – 2,5 metri, fiind realizat in aceeasi tehnica (murus Dacicus). In zona de sud-est a incintei se afla turnul de poarta, incorporat cu două din laturi in structura zidului de incinta, iar pe latura de nord-est avand o intrare mica, de serviciu. In incinta fortificatiei, pe terase si pe platou se aflau baraci din lemn, un sanctuar, iar pe cea mai inalta terasa, in zona de sud, era construit un turn de veghe din lemn.

Plan Cetatea Capalna

In exteriorul incintei fortificate, pe drumul antic ce folosea saua naturala, a fost sapat un sant de aparare, larg de aproximativ 5m. In spatele sau au fost ridicate doua valuri de pamant, de forma circulara, groase de 5-6 m si inalte de 1-2 m, precedate de cate un sant de 3-4 metri largime. Intre ultimul sant si turnul-locuinta, a fost realizata o palisada.

Potrivit vestigiilor si cercetarilor arheologice, cetatea a fost construita la mijlocul secolului I a. Hr., in timpul regelui Burebista. Se pare ca, dupa primul razboi daco-roman (anii 101 – 102), in conformitate cu tratatul de pace incheiat intre imparatul Traian si regele Decebal, acesta din urma a fost obligat sa demoleze partial zidurile de aparare. Inainte de inceperea celui de-al doilea razboi (anul 105), insa, fortificatia a fost refacută in mare graba. Cetatea a fost incendiata si distrusa de armata romana, probabil in anul 106 p. Hr.

Redescoperiti istoria cu i-Tour!

Echipa i-Tour

Sursa text aici si foto aici si aici.

Iasi si ale sale sapte coline II

In articolul precedent va povesteam despre unele dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale Iasilor: Palatul Culturii, Casa Dosoftei, Muzeul Unirii, Bojdeuca lui Creanga si altele. Astazi vom vorbi despre obiectivele turistice naturale, dar si culturale, ale orasului, precum prima Gradina Botanica din tara, Parcul Copou si Muzeul Literaturii Romane, care, in orasul scriitorilor, va va purta pasii pe cele mai intortocheate stradute.

Gradina Botanica “Anastasie Fatu” se gaseste, astazi, pe Dealul Copou si se intinde pe o suprafata de peste 100 de hectare. A fost prima gradina botanica din Romania, infiintata de Anastasie Fatu in 1856, cu un istoric zbuciumat si mutari repetate ale locatiei si speciilor de plante. Gradina este extrem de frumoasa, cu multiple specii de plante, alei largi, dar si intortocheate si romantice. Amplasarea sa pe deal ii confera avantajul unui relief diversificat, iar o plimbare aici se va transforma intr-o descoperire inedita, careia trebuie sa-i rezervati cate ore bune. Gradina Botanica din Iasi ofera, de asemenea, oportunitatea nevazatorilor de a descoperi o varietate de specii de plante, in cadrul sectiei speciale in care vizitatorii pot atinge frunzele si pot citi in alfabet braille descrierile florilor. Mai multe detalii despre gradina gasiti pe site-ul oficial.

Parcul Copou sau Gradina Copou este cel mai vechi parc din Iasi, lucrarile de amenajare incepand in anul 1833. Parcul de pe Dealul Copou adaposteste Obeliscul cu Lei, un monument ridicat in primii ani de existenta a parcului, busturile lui Mihai Eminescu, Ion Creanga, a Veronicai Micle si ale altor scriitori celebri, Teiul lui Eminescu si Muzeul “Mihai Eminescu”. Teiul lui Eminescu este un arbore batran de peste 100 de ani, care infloreste in fiecare primavara si sta marturie iubirii dintre Mihai Eminescu si Veronica Micle. Daca ajungeti la Iasi, lasati-va purtati de aleile parcului si descoperiti Muzeul “Mihai Eminescu”. In cele trei sali ale muzeului veti putea admira colectia de carte, ce cuprinde editii vechi ale creatiei eminesciene, studii monografice privind viata poetului si traduceri ale poeziei lui Eminescu în limbii straine dar si o colectie de fotografie si expozitii temporare.

Casa “Vasile Pogor” este unul din sediile Muzeului Literaturii Romane din Iasi, care gazduieste lucrari si colectii de literatura din perioada marilor clasici ai Societatii Literare “Junimea”. Casa, contruita de Vasile Pogor in 1850 a fost locul de intalnire pentru intelectualitatea orasului, apoi sediul Societatii Literare Junimea (1863) si al Revistei “Convorbiri literare” (1867). Cladirea a fost resaurata de curand, adapostind, alaturi de lucrari literare de valoare, piese de mobilier originale, bastonul din lemn de abanos cu maner de argint, al lui Costache Conachi, un pian Steinway & Sons (model 1859), care i-a apartinut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a apartinut lui G. Ibrăileanu.

Muzeul Literaturii Romane din Iasi mai are in componenta, pe langa Casa Dosoftei, Muzeul “Mihai Eminescu”, Bojdeuca lui Creanga si Casa Pogor: Casa memoriala “George Toparceanu”, Casa memoriala “Mihail Sadoveanu”, Casa memoriala ” Vasile Alecsandri”, Casa memoriala “Constantin Negruzzi”, Muzeul Teatrului, Casa memoriala “Otilia Cazimir”, Casa memoriala “N. Gane” si Casa memoriala “Mihai Codreanu”. Despre colectiile si istoricul fiecarei case memoriale puteti citi aici.

Iata si harta turistica a orasului Iasi, pe care va invitam sa o descarcati:      

Harta orasului Iasi este sustinuta de Painea Antică Romană Labyrinthum.

Calatorie placuta,

Echipa i-Tour