Wild Carpathia, documentarul britanic despre Romania

Cand demaram campania “Redescopera valorile” nici nu banuiam ca vom avea un sustinator atat de important precum printul Charles al Marii Britanii. El promoveaza Romania in filmul documentar Wild Carpathia, difuzat pe postul britanic Travel Channel sambata, ora 10.00 (in Romania si ora 08.00 in Marea Britanie).

Documentarul realizat de Charlie Ottley, de la televiziunea britanica, este dedicat, in primul rand, Carpatilor si padurilor lor, descrise ca “ultimul mare teritoriu salbatic al Europei”. Sunt prezentate comunitatile care locuiesc in Transilvania, Cetatea Sarmizegetusa Regia, satele sasesti, dar si familiile de ursi bruni din Carpati. Apare si printul Charles, care vorbeste despre descendenta sa, ce pare sa ajunga pana la Vlad Tepes.

Vizionare placuta,

Echipa i-Tour

Wild Carpathia is a beautiful documentary about Romania and the Carpathian Mountains produced by Travel Channel and starring Prince Charles, who already owns some properties in Transilvania.

Enjoy,

i-Tour Team

Turul Romaniei 2011, 4 – 11 iunie

Turul Ciclist al Romaniei supranumit si “Mica Bucla” se afla, in 2011, la editia a 48-a si are o traditie de aproape 70 de ani.  Turul Romaniei este cea mai importanta competitie ciclista desfasurata pe teritoriul tarii si este organizata de Federatia Romana de Ciclism si Triatlon, iar prima editie a turului a avut loc in 1934.

Anul acesta Turul Romaniei se va desfasura intre 4 si 11 iunie, va acoperi aproximativ 1.400 de kilometri si ii va purta pe ciclisti de la malul marii pana pe Transfagarasan, unde va fi “acoperisul turului”, la Balea Lac, la o altitudine de 2.020 de metri. Turul va avea 8 etape si un prolog, dupa cum urmeaza:

Prolog: Sambata, 4 iunie - Bulevardul Mamaia, 6 km

Etapa 1: Sambata, 4 iunie - Constanta – Harsova – Viziru – Braila, 184 km

Etapa 2: Duminica, 5 iunie - Braila – Tecuci – Bârlad – Vaslui, 187 km

Etapa 3: Luni, 6 iunie - Vaslui – Roman – Târgu Frumos – Botosani, 200 km

Etapa 4: Marti, 7 iunie - Botoșani – Bucecea – Siret – Rădăuți - Câmpulung Moldovenesc - Suceava, 226 km

Etapa 5: Miercuri, 8 iunie - Targu Neamt – Toplita – Reghin – Targu Mures, 212 km

Etapa 6: Joi, 9 iunie - Targu Mures – Medias – Sibiu, 145 km

Etapa 7: Vineri, 10 iunie - Sibiu – Avrig – Balea Lac, 72 km

Etapa 8: Sambata, 11 iunie - Brașov – Vălenii de Munte – Ploiesti – Bucuresti, 169 km

Plutonul va fi alcatuit din aproximativ 90 de rutieri, de la 17 echipe, iar traseul va cuprinde 20 sprinturi intermediare si 15 catarari, dintre care una de categorie speciala (Balea Lac), sase de categoria A, una de categoria B si 8 de categoria C. Aici gasiti mai multe informatii despre echipele participante. Sosirea ultimei etape este programata pe data de 11 iunie la Arcul de Triumf din Bucuresti, turul revenind in capitala dupa noua ani. Arbitrul international al turneului este din Franta, iar arbitru principal este Ştefan Şipos din Romania.

Puteti citi aici un interviu cu Alex Ciocan, unul dintre cei mai valorosi ciclisti ai Romaniei, despre competitia de anul acesta.

Iata si traseul pe care il vor parcurge ciclistii din cele 17 echipe participante:

Turul_Romaniei_2011

Daca sunteti in oricare din orasele prin care vor trece ciclistii, nu-i ratati. Evenimentul se poate tranforma intr-unul de importanta Turului Frantei, iar asta si cu sustinerea noastra.

Mult succes echipelor din Romania!

Echipa i-Tour

Biertan, biserica fortificata si imprejurimile

Biertan este unul din acele locuri care te atrag mereu, chiar daca le-ai vazut o data. Biserica fortificata, parte a Patrimoniului mondial UNESCO, pare sa-ti spuna de fiecare data alta poveste si la fiecare vizita iti releva noi secrete. Noi stim… am fost acolo de cel putin patru ori.

Biertan este una din primele asezari germane de sasi, aflata in judetul Sibiu, intre Medias si Sighisoara si atestata documentar in 1224, unde se impune organizarea tipica urbanistica, remarcandu-se stilul franconic al sirurilor de case in jurul unei piete centrale, deasupra careia se inalta o biserica-cetate. Actuala biserica sau complexul eclesiastic si de aparare a fost construita intre secolele XV-XVI in stilul gotic tarziu, cu elemente specifice Renasterii, iar altarul triptic din interiorul bisericii dateaza din anii 1514 – 1523.

Renumele localitatii si al bisericii fortificate din Biertan este dat chiar de fortificatiile impunatoare, care se pastreaza pana in ziua de astazi si pot fi vizitate: 3 randuri de ziduri concentrice aparate cu turnuri si bastioane, de usa Sacristiei sau tezaurului, cu o incuietoare cu 15 zavoare actionate concomitent, realizata de artistul Johannes Reichmuth din Sighisoara in anul 1515 si de Donariumul de la Biertan.

Ansamblul bisericii fortificate din Biertan se pastreaza, poate, cel mai bine dintre toate ansamblurile asemanatoare din Transilvania si prezinta un Turn cu ceas, Turnul cu clopot, Turnul Primariei, Turnul catolic, Turnurile portii, Bastionul Tesatorilor si un turn cu o legenda foarte interesanta: cea a “inchisorii indragostirilor”. Aici exista o camera cu un singur pat, o singura masa, o singura farfurie si in singur set de tacamuri, iar, pe timpuri, erau inchise in aceasta camera cuplurile care nu se mai intelegeau si doreau sa se desparta. “Inchisoarea indragostitilor” le servea drept locuinta pana cand se hotarau sa ramana impreuna. Nu stim care era rata de succes pe termen lung, dar aceasta practica este una foarte interesanta.

Donariumul de la Biertan
A fost descoperit în 1775 la radacina unui copac din padurea Chimdru, situata la 5 Km spre sud de Biertan. A ajuns în colectia de antichitati a baronului Samuel Brukenthal de la Avrig, apoi în muzeul Brukenthal.
Este format dintr-o placa din bronz  purtand inscriptia EGO ZENOVIUS VOTUM POSVI (Eu Zenovius am pus aceasta ofranda) si un disc, de asemenea din bronz cu diametrul de 23,7 cm, având în interior monograma lui Hristos (H+P) Cercetatorii l-au datat în secolul al IV-lea (d.Chr.), el reprezentând un argument al existentei în acest spatiu, dupa retragerea aureliana (271 d. Chr.), a unei populatii crestine vorbitoare a limbii latine.

Donariumul de la Biertan

La 5 kilometri distanta de Biertan, pe un drum care poate fi parcurs si pe jos, se afla satul Richis, si el cu o biserica fortificata, insa mai micuta, ce se afla in renovare la ultima noastra vizita acolo. Richis este tot un sat sasesc, de unde, din pacate si la fel ca in intreaga zona, sasii au plecat. Au lasat in urma cimitirul de pe deal, unde pot fi zarite pietre funerare vechi de peste patru secole.

Zona este extrem de frumoasa, de primitoare si de ofertanta in atractii si obiective turistice, aflandu-se exact in mijlocul arealului pe care se intind bisericile sasesti fortificate din Transilvania. La Groove Hour am realizat harta tuturor bisericilor fortificate din Tara Oltului, asa cum mai este denumita aceasta zona, si pe care o puteti descarca de aici.

Harta bisericilor fortificate din Transilvania

Mai multe informatii despre Biertan, activitati, imprejurimi si evenimente gasiti aici.

Noi va uram calatorie placuta!

Echipa i-Tour

Brand turistic Romania

Pentru ca am initiat si coordonam cel mai amplu proiect de informare turistica din tara, i-Tour, am primit saptamana aceasta la birou, de la unul dintre partenerii nostri strategici, materialele colaterale ale controversatului brand turistic de tara. Este pentru prima data cand le avem in format fizic sub forma de promotionale si manual de brand. Daca ar fi sa iti formezi o opinie despre subiect doar din ce vezi la TV fara sa iei contact cu initiativa si procesul de branding turistic, aceasta  nu ar fi una pozitiva in niciun caz. Cert este ca s-a facut mare zarva in jurul brandului  turistic al Romaniei insa foarte putini au vazut materialele de promovare construite pe baza lui.

Noi am fost placut surprinsi de materialele pe care le-am primit. Le-am parcurs si am discutat pe baza lor cateva ore bune pana sa ajungem la o concluzie comuna si anume ca avem acum o linie in comunicarea externa si chiar interna. Ca avem sau nu nevoie de un brand turistic, ca este oportun sa il scoti pe piata acum sau nu si alte discutii asemenea sunt irelevante. Daca tot il avem de ce sa nu il valorificam la maxim?

Materialele colaterale sunt foarte echilibrate, sunt realizate pe hartie de calitate, usor de inteles si de parcurs. Sunt in limba engleza si pline de imagini atractive, colorate si sugestive. Daca am fi fost internationali am veni sa exploram Romania si asta este cel mai important lucru cand discutam despre un brand turistic. Materialele promoveaza valorile nationale de patrimoniu, culturale si antropice prezentand astfel o plaja mare de oportunitati pe care le ai ca turist in Romania.

Am realizat cateva poze ale materialelor ca sa vedeti si voi cum arata lucrurile la implementarea strategiei brandului turistic de tara al Romaniei.

 

This slideshow requires JavaScript.

Echipa i-Tour

Meteo si starea drumurilor astazi 17.02.2011

Buna dimineata dragilor,

Astazi avem vesti asortate cu perioada anului in care ne aflam.  Ninge izolat acum in mai multe zone din tara, semn ca anotimpul rece inca nu si-a epuizat resursele.

Cerul este Acoperit in Muntenia, Oltenia, Banat,  Dobrogea, Moldova, este variabil in Crisana si partial acoperit in Transilvania.

Ninge slab si  izolat in  jud.Dolj, Mehedinti si Gorj. Ninge la Carasova pe DN58, la Pecinisca pe DN6, la Berzasca pe DN57, la Moldova Noua pe DN57  si pe DN57A, la Oravita pe DN57 si DN57B, la Bozovici pe DN57B, la Mehadia pe DN6 si DN57B/jud.CS; la Orsova pe DN6, la Valea Cernei pe DN67D si la Eselnita pe DN57/jud.MH

Temperaturile in principalele orase ale tarii:

Drumuri cu circulatia ingreunata:

in jud.AG partial acoperit cu zapada 0-1 cm in curbe si zone umbrite pe DN7C
in jud.MH pe DN67D  Baia de Arama – Valea Cernei, zapada 1- 2 cm
in jud.GJ pe DN67C Novaci – Ranca, zapada 1- 2 cm
in jud.HD pe DN7A Groapa Seaca – Jiet, zapada 1 cm
in jud.VL pe DN7A Voineasa – Obarsia Lotrului, partial zapada 1- 2 cm
in jud.CJ,  DN1R  zapada de la 0-2cm
in jud.AB, uscat cu exceptie la Sugag (DN67C) zapada de la 0-2cm
in jud.VN pe DN2D jud.VN ,partial zapada framantata 0-1 cm
in jud.HR pe DN12C Lacu Rosu partial zapada framantata 0-1cm
in jud.CV pe DN13E  Zagon – Barcani, zapada batatorita 1-2 cm

Previziunile in zilele urmatoare sunt in favoarea anotimpului rece si va sfatuim sa pregatiti masinile pentru conditii de iarna astfel incat sa nu fiti luati pe nepregatite. Verificati bateriile masinilor frecvent.

O zi frumoasa din partea echipei i-Tour

Poza aici

 

Mocanita – Ultima cale ferata forestiera din lume

Mocanita

Toti am auzit de ea cel putin o data in viata si multi dintre noi ne dorim inca de mici sa mergem cu o locomotiva cu abur. Aceasta bogatie culturala si in acelasi timp turistica a Romaniei a iesit parca din mintea romanilor dar s-a impamantenit in mintea internationalilor, asta daca judecam dupa numarul de turisti straini care se aseaza comozi si nerabdatori in vagoanele-i vechi si pline de farmec.

Locomotiva Mariuta

Ultima cale ferata forestiera din lume trebuie promovata, fapt pentru care am redactat un mic articol despre Caile Ferate Forestiere Viseu, pentru a va aduce aminte de Mocanita, aceasta frumoasa atractie turistica a Romaniei. Desprinsa parca din desenul animat al lui Wilbert Awdry “Thomas and Friends”, calea ferata forestiera ce strabate Valea Vaserului te introduce intr-o capsula a timpului din care vezi o vale spectaculoasa, ca un canion, in care prapastii stancoase alterneaza cu paduri dese, cu poiene minunate si izvoare de apa mineral cristalina.

Numita adesea „Mocanita de pe Valea Vaserului“, Calea Ferata Forestiera din Viseu de Sus se afla chiar in nordul Romaniei, la granita cu Ucraina si reprezinta o bogatie atat din punct de vedere tehnic, cat si cultural. Pe o ruta de aproape 60 kilometri distanta circula – pe langa locomotive Diesel – pana astazi locomotive cu abur infocate cu lemn, lucru prin care CFF Viseu de Sus (prescurtare de la Calea Ferata Forestiera) devine cunoscuta in intreaga lume ca fiind ultima cale ferata forestiera adevarata, care funcţioneaza cu abur.

Linia care a fost construita dupa ecartamentul austro-ungar de 760 mm, duce intr-o vale de o salbaticie unica, de-a lungul raului Vaser, peste poduri si prin tunele. Calea ferata traverseaza o zona impadurita enorma, unde nu exista drumuri sau sate, ci este locuita doar de lupi si ursi.

Constructia CFF Viseu 1932

In 1932 a inceput constructia la Calea Ferata Forestiera, pentru a exploata resursele forestiere ale zonei. Principiul de functionare era simplu: urmand cursul raului, a fost necesara o raza mica a curbelor (de aceea calea ferata are ecartament mic); era in asa fel organizat incat vagoanele  goale pentru lemn erau trase de locomotivele mici in sus, pe cand trenurile cu mare incarcatura coborau la vale, inspre gater.

In 1970 administratia silvica publica se practica pe o distanta de peste 3000 km, pana in anul 1986 Romania chiar a fabricat noi locomotive cu abur pentru caile ferate forestiere si in 1989 inca au mai existat peste 15 cai ferate forestiere cu putin peste 1000 km de sina.

Schimbarile economice de dupa ’90 au avut efecte fatale asupra CFF-urilor nationale de atunci: pe parcursul a catorva ani au fost toate scoase din functiune, demontate, locomotivele si vagoanele date la fier vechi sau vandute. Singura cale ferata forestiera care astazi mai functionează este Mocanita de pe Valea Vaserului. Ea isi indeplineste pana astazi scopul sau initial de cale ferata forestiera, transportul lemnelor.

Exploatarea feroviara este realizata din anul 2003 de firma romana R.G.Holz Company S.R.L., careia ii apartine de asemenea si suprafata depoului si majoritatea vagoanelor si locomotivelor. La fel ca si inainte, calea ferata si o mare parte din padurile de pe Valea Vaserului sunt in proprietatea statului.

Din anul 2005 circula pentru vizitatori vagoane de persoane conform unui program si tractate de locomotive cu abur, iar din 2007 Valea Vaserului face parte din Parcul Natural „Muntii Maramuresului“ fiind sub protectie europeana.

Aventura cu Mocanita incepe in statia de tren Viseu de Sus. Dimineata devreme locomotiva este pregatita pentru excursia din timpul zilei. Atat vagoanele pentru turisti, cat si cele forestiere sunt atasate de astazi ineditele locomotive cu aburi, se aprovizioneaza cu lemn si apa – combustibilul motorului cu aburi – iar mecanicul porneste motorul. Dupa un timp in Viseul de Sus se aude Mocanita care suiera lung, pufaind de-a lungul timpului, parca desprinsa dintr-un tablou de epoca.

Gara Viseu de Sus

Cum statia de tren Viseu de Sus nu este una comuna ci una forestiera, nu exista peron pentru pasageri. Locul aduce cu un deposit de lemne in care mirosul de lemn proaspat taiat il regasesti la tot pasul.

Excursia cu Mocanita este lunga, cu numeroase opriri si obiective. La urcare, trenul lasa vagoane goale, care sunt luate la intoarcere pline cu busteni. Trenul opreste si pentru a urca localnicii care folosesc trenul pentru a aduce branza in vale ca sa o vanda sau ca sa viziteze satele invecinate. Pe langa aceste opriri, care tin legata o intreaga comunitate, mai sunt necesare stationarile pentru conbustibil si apa, moment in care locomotiva se desprinde de vagoane si este alimentata din rau.

Mocanita aproape de Paltin

Spuneam la inceput ca aceasta calatorie se petrece intr-o capsula a timpului fapt pentru care, la scurt timp de la plecare, telefonul mobil isi pierde semnalul ajutandu-va sa va bucurati la maxim de aceasta excursie. Trenul este tras de o locomotiva veche, cu aburi, si de aceea se cere atentie sporita la scanteile sau funinginea care ar putea pata sau arde hainele; de-a lungul drumului, nu exista magazine, iar proviziile de mancare, apa si alte consumabile trebuie facute dinainte de plecare.

Trenuri cu aburi la Paltin

Loici Ivanciuc conductor pe Mariuta

Drumul pana la capatul traseului (Izvorul Comanului, la doi kilometri de granita cu Ucraina) dureaza aproape opt ore. Dupa ce agata platformele cu busteni de brad, mocanita se intoarce, dupa alte sase ore de coborare, la Viseu.

Haltele, maretia muntilor si padurile neimblanzite, raurile salbatice care concura cu zgomotul si sunetele trenului, cherestegiii, trenul insusi cu mecanicul sau, toate sunt motive de incantare. In acest tren, oricine trebuie sa uite destinatia, timpul care se scurge pana la sfarsitul liniei, orarul si alte griji cotidiene din viata noastra moderna si nebuna.

Important de stiut inainte de a alege calatoria cu Mocanita:

-       Sa nu planuiti nimic pentru dupa-amiaza, avand in vedere ca nu exista o ora sigura a intoarcerii: ceva se poate strica (avand in vedere vechimea liniilor, de mai mult de 70 de ani, si a locomotivei, care poate fi si mai batrana) sau pot fi copaci sau pietre pe linie.

-       Puratati incaltaminte potrivita, haine calduroase si o haina rezistenta la apa.

-       Valea Vaser este in zona de frontiera si este bine sa aveti asupra voastra o carte de identitate sau un pasaport.

-       Va puteti da jos sau urca in tren doar la halte si este interzis saltul din sau in tren in timp ce acesta este in miscare.

-       Calatorii pot merge doar in vagoanele speciale pentru pasageri, fiind strict interzisa urcarea in vagoanele de productie sau pe scari.

Mersul trenurilor si tarife:

28 aprilie – 26 iunie 2011
22 septembrie – 30 octombrie 2011

Joi, vineri, sambata, duminica
Viseu de Sus	plecare	9:00
Paltin (km 21,6)	aprox.	11:00
Viseu de Sus	sosire aprox.	14:30

Adulti: 41 Ron
Studenti/Pensionari/Persoane cu dizabilitati: 35 Ron
Copii*: 28 Ron

30 iunie – 18 septembrie 2011

Zilnic, incl. duminica
Viseu de Sus	plecare	9:00
Paltin (km 21,6)	aprox.	11:00
Viseu de Sus	sosire aprox.	15:30

Adulti: 45 Ron
Studenti/Pensionari/Persoane cu dizabilitati: 39 Ron
Copii: 32 Ron
(in fiecare zi de luni tarif special pentru copii 25 Ron)

Ghiseul de bilete este deschis in gara de la ora 07:00

Trenuri cu evenimente speciale

24.04.2011 25.04.2011 26.04.2011	Deschiderea oficiala a sezonului turistic 2011 Trenuri speciale de Sfintele Pasti	Plecarea din gara CFF la ora 09:00
13.05.2011	Press Tour la inaugurarea trenului-hotel Carpatia-Express
13.06.2011	Tren special de Rusalii Inaugurarea muzeului evreiesc „Elefant“ din incinta garii	Plecarea din gara CFF la ora 09:00
09.07.2011	Piesa de teatru „Vizita batranei doamne” pe Valea Vaserului	Plecarea din gara CFF la ora 17:00
16.07.2011	Trenuri la luna plina	Plecarea din gara CFF la ora 19:30
22.07.2011 23.07.2011	Festival rock	Plecarea din gara CFF la ora 17:00
06.08.2011	Concert cu cvartetul de coarde	Plecarea din gara CFF la ora 17:00
13.08.2011	Trenuri la luna plina	Plecarea din gara CFF la ora 19:30
19.08.2011	Spectacol cu muzica traditional	Plecarea din gara CFF la ora 17:00
10.09.2011	Trenuri la luna plina	Plecarea din gara CFF la ora 19:30
26.12.2011 29.12.2011	Trenuri de Craciun	Plecarea din gara CFF la ora 10:00
31.12.2011	Revelion pe Valea Vaserului	Plecarea din gara CFF la ora 19:00
02.01.2012	Tren in noul an	Plecarea din gara CFF la ora 10:00

Traseul Mocanitei

Harta Traseu Mocanita

Cum ajung in gara?

Harta Gara CFF Viseu de Sus

Vedetele Traseului:

764.211 Mariuta 1910

763.193 KRAUSS 1921

764.408 Cozia 1986

764.421 Elvetia 1954

Telefon rezervari pentru Mocanita Maramures :

+40 262 353 381 (intre orele 7 – 20)
+40 744 686 716 (intre orele 7 – 20)

Mai multe informatii si date de contact gasiti aici

Sursa imaginilor este aici

O vacanta placuta  va dorim!

Echipa i-Tour

Localitati cu limita de viteza modificata

De astazi in 88 de localitati din tara putem sa circulam cu o limita de viteza de 70Km/h. Practic putem circula cu 79 cu Km/h fara a primi amenda conform codului rutier, care ne pedepseste atunci cand depasim viteza legala cu 10 Km/h. Drumul spre vacanta va fi astfel mai rapid, cel putin spre Constanta si Valea Prahovei cand plecati din Bucuresti.

Lista completa a localitatilor pe raza carora limita de viteza s-a modificat de la 50Km/h la 70 Km/h o gasiti la acest link:Lista localităţilor cu regimul legal de viteză majorat  

Limita de viteza majorata presupune o atentie mult mai mare atunci cand circulati prin localitate. Va recomandam sa adaptati limita de viteaza la conditiile carosabilului si a traficului pentru a preveni producerea unui accident. 

O zi buna in trafic va dorim

 

Echipa i-tour.ro

Din grohotisuri de istorie…pravaliri de taine soptite…, episodul 2

Continuam povestea…

-         Da’ e de rau maicuta?

-         Apoi io nu crez da cum s-o lumina om da mai intai pe la taica popa si apoi pe la mosneagu’ Ilie, batranul satului sa vedem si ei ce-or spune…

-         Apoi asa sa facem maicuta, ca doara d’asta am voit a-ti povesti cele ce-am vazut.

-         Ei copile, copile, necunoscute is caile Domnului si niciodata nu ne intreaba de pricepem au ba toate cate ni le spune si ni le arata…da hai incearca si mai lipeste geana pe geana ca mai va pana la clipirea zorilor…

-         Apoi io de dormit nu poci ca sa dorm…ca mi-o intrat frigu-n oase…hai la Mos Ilie ca poate nici el nu poate dormi amu…

-         Hai s-om mere ca asa poate ca te-ai mai incalzi nitel…nici io nu crez ca poate dormi la cate ganduri si la cate nacazuri zac in preajma…

Cetatea isi strangea zidirile ridicandu-le pana la pleoapele stelelor ce parca tot faceau cu ochiul de acolo de sus. Toata suflarea din satele dimprejur era stransa intre bratele ocrotitoare ale cetatii iar cei ce nu apucasera sa se stranga intre zidurile ei se-mprastiara care pe unde apucase, care prin vagauni, care prin desisuri care prin alte sate unde nu ajunsese parjolul. Numai ca aici in cetate viata nu era nici pe departe lina si far de griji pentru ca apa din fantana trebuia dramuita, pita era si ea dramuita si putina fiertura ce se facea nu ajungea decat sa amagesti foamea. De-aia umbla lumea ca bezmetica de-i pierise si rumeneala din obraji si lucirea din lumina ochilor.

Daca turbatii ceia de tatari nu se pogorau iar catre tinuturile lor din stepa de la soare rasare atunci mare nacaz ii pastea pe cei stransi intre zidurile cetatii ca nimic din ce putea fi dus la gura nu mai remanea si oamenii trebuiau sa se amarasca numai cu o gura de apa. Bine macar ca izvoarele fantanii erau bune si nu trebuia sa duca si grija apei. Se povestea din batrani de o alta navalire mai amarnica si mai de temut cand hoardele streine de Dumnezeu se apucara sa prapadeasca si sa pustiasca totul lasand praf si pulbere in urma. Si mare prigonire suferisera oamenii acelor timpuri si de unde de neunde care cum putusera se stransesera cu care si carute icisa in creasta dealului si facura cercuri cercuri din care iar inlauntru pusera la pastrare coconii toti si muierile. Si toata suflarea cea voiniceasca atat mosii cat si tinerii cu strujeiele mustetilor abia mijite alaturi de barbatii hotarati facura cercuri-cercuri si aparasera cu piepturile, cu manurile goale, cu ghioage, care cu ce apucase dar nu se dadura un pas inapoi, si unde cadea unul pe loc altul ii si lua locul. Geaba se-mpresurara talharii ceia navalitori si se tot vartejeau jur-imprejur ca asa ii gasira si dupa o luna de nebiruinta. Chiar daca erau niste umbre cu suflet, fara de apa decat roua zorilor si fara de-ale guri decat radacini si frunze tot nu putura napraznicii sa puie mana pe vreo muiere sau pe vreun cocon. Si daca au vazut ei cerbicia locului si-au strans corturile si au plecat, nu inainte de a trimite solie de inchinare si recunoastere a barbatiei.

De atunci se poarta vorba ca neamul lor al bologanilor tari ca stanca de sub Ratul Romanului o ramas sa strajuie locurile de prin partile aistea si tot atunci sfatul batranilor o hotarat ca fiecare sat sa trimita brate de munca si bucate si lemn si-apoi cu totii sa scoaţa din coasta dealului piatra de cea trainica si sa ridice zidiri care sa imprejmuie creasta dealului si-astfeliu sa aiva toata suflarea adapost la vreme de prigoana si restriste. Si sfatul nu s-o lasat pana cand n-or avut incuviintare de la insusi Sighismund Domnul hotarat de vremuri peste locurile celea si acesta a privit cu drag la hotararea taranilor. Si asa dupa nici doi ani, zidirile prinsera suflet si viata. In timp ce oameni priceputi in ale zidariei lucrau la cele doua randuri de zideala groase de cate doi coti in urma altii veneau cu cosarcile pline de pamant si spartura de piatra si umpleau rosturile si golurile dintre cele doua ziduri astfel ca intr-un sfarsit totul parea ca un singur zid si avea o grosime de un stat de om daca-l puneai culcat si in tot acest timp fantanari priceputi sapau in pamant si-n piatra seaca sa gaseasca izvoare de apa buna si pamantul si piatra care le prisosea erau bagate in ziduri iar gropile sterpe erau coperite cu drugi de lemn si acolo se aruncau tat feliul de scarnavii ca sa aiva cetatea ceea si parte de curatenie.

Tot in ast timp tamplari si dulgheri mestereau de puneau alaturea blana langa blana si drug peste drug toate tintuite in ghionturi mari de hier de cel prefacut ca sa nu-l rapuie zdrumicatura cea ruginoasa. Si din barne ridicau adaposturi si poiate, saivanuri pentru faneţuri si cate alte locuri de merinde. Si casoaie mare care sa cuprinsa suflete laolalta cu priciuri si laite de giur-impregiur ca-ti ierea mai mare dragul sa le pipai, sa le vezi si sa adulmeci.

© Costel Macovei

Cetatea Bologa

Sursa si alte informatii despre cetate aici.

Va urma…

Echipa i-Tour

Din grohotisuri de istorie…pravaliri de taine soptite…

De astazi vom incepe o noua poveste, despre taramuri uitate, pline de mister si atat de bogate in istorie. Povestea romanteaza, de semenea, un moment cheie in istoria Ardealului apartinand secolului al XIV-lea. Este vorba despre preluarea cetatii Bologa de catre Mircea cel Batran si de darul lasat de acesta locuitorilor acelor meleaguri. Va invitam sa va relaxati si sa descoperiti misterul sub penita lui Costel Macovei.

-         Mi-e frig maicuta.   -         Taci mai copile si dormi.    -         Da tot mi-e frig.

-         Stiu mai copile mai, dar uita-ai oare ca aiastai casa noastra amu? Hai taci si dormi!

-         Da am dormit mai maicuta. Am dormit mai mult decat oricare…

-         Hai mai dormi, ca uite nu sare geana zorilor peste zid.

-         Da am dormit, chiar am si visat.

-         Bine mai copile, hai stai linistit, nu te mai foi ca uite ii trezesti si pe ceilalti.

-         Bine.

De undeva de sus de departe hat taman dincolo de primele stecliri ale stelelor se valurea asa ca umbra intunecimea de dinaintea zorilor. Ochii copilului brazdara odata ceriul de la rasarit la apos apoi in curmezis de la miazazi la miazanoapte si apoi incepu a scarmana umbra norilor ce se alergau clabucind stele cu taina lor. Se mai foi, se mai aranja pana cand ochii sai neastamparati intalnira cautatura ostenita a maicutei. Din necuvintele unuia si ale celuilalt se ridica asa ca un abur de intrebare.      -         Da nu razi…

-         Nu mai copile, sti doar ca nu raz de vise. Ca aistea doar nu-s de la noi ci-s din alte celea venite si nu se rade de lucrurile aistea

-         Apoi maicuta, ieream io si Balanica din deal si parca ieream intr-o gradina neasemuita si peste tat locul numa iarba de cea grasa din care le place si la oile noastre si ierea asa ca matasa si ca boranjicul de cel fin cum ai matale in lada de la bâca si peste tat locul numa pomi, unul si unul si toti iereau in floare de te lua cu leasin de la miroazna. Si ne plimbam noi asa prin tat locul cela dar de la un timp ne potriviram cam prin mijlocul gradinii celeia si drept  acolo strajuia o poiana mare o mandrete de copaciu de cel rotat cu neste mere de cele dodoloate si pline de aur pe coaja iar pe dinauntru cu o mandrete de zemulica de cea dulce – acruta da numai asa ca o parere. Si ne-am oprit noi si am mancat pe saturate ca ierea crengile lasate taman la pamant de atata roada. Si dupa ce ne-am indestulat am mai loat in san cateva poame de celea pentru tine si pentru Maria si am loat unul si pentru sufletu lu taicuta si-apoi am plecat hat, prin gradina ceea mare ce amu rasarise colea langa cetatea noastra de parea asa ca livada lipita de ograda si de ce mergeam vedeam imprejurul zidirilor tat feliul de minuni si masinarii de cele nemaivazute si neinchipoite de minte omeneasca si peste tat locul jur impregiur iesia dintre leaturile gardului, un frunzar mare care coperea toata-mprejmuirea si erea plin de neste flori mari asa ca orechia tat o culoare de cea liliachie si rozalie da nu cum is liliacul si maciesiul de pem la noi ci mult mai altufel, colori mai mandre decat cele ce le stiu io de prin sat…

-         Apoi asa o hi mai copile, ca uite ne bate Dumnezeu pentru cainosia noastra si amu tre sa suferim ca sa ne-ndreptam

-         Da ce cata tataru taman prin partile astea ale noastre maicuta?

-         Apoi ce poa sa cate in bezmeticeala lui? Umbla ca sa fure fete si feciori, sa praduie si sa parlogeasca locul ca dara tataru nu-i deprins cu munca si casa…el tat o goana de colo colo dupe cum l-a bate vanturile cele turbate…

-         Auzi maicutule…       -         Ce-i mai copile?

-         Apoi partea cea mai mandra a visului n-am apocat ca sa ti-o spui…

-         No zi dara amu, gata tot ce ai zis…

-         Pai si de unde mergeam asa prin gradina ceea minunata, parca dadeam conjur la cetatea aista ca erea giur impregiur si intr-o parte asa ca la trei leghe in giosu se ridica mare o minunatie de copaciu asa mai ca bradul dar nu ierea brad de-al nost ci un altufel de mandrete naltu pan’ la ceriu si grosu de nu-l pot coprinde zece oamini de cei vanjosi…si tata lumea venea de se minuna de cea mandrete de copaciu…si toti isi gaseau alinare si coperis sub cetina lui…

-         Apoi asa ii mai copile ca pe noi numa padurea ne-o iubitu si ne-o aparatu ca daca te uiti pana si zidurile cetatii se naruie si se macina, dar padurea ii vesnica si nici omul cu toata rautatea lui n-o poate sfarsi si termina…

-         Da mai maicuta, si de unde ieream io numa ce vaz asa ca un alai de cel domnesc si cum mere el odata se opresc ei cu toti iar Domnul cela coboara din sa numai ca in loc de scari avea cate o luna noua de cea cu coarnele in sus si parca tot calca pe lunile celea ce erau coprinse de o iarba verde da se vedea stralucirind lunile de-o parte si de alta a calului cel madru in marea cea verde si odata agiuns cu picerele pe pamant Domnul cela s-o lasat in genunche si parca insasi Sfantul Petru o intins manurile si o coprins cetatea noastra asa ca pe-o casuta, ori ca pe-un cuib si-o ridicat-o de-o puse in bratele Domnului cela si Domnul cela o luat o particica din irima lui si-o pus-o sa bata tata ziua si tat timpul intre zidirile cetatii…

-         Apoi Doamne mai copile ca nastrusnica inchipoire ai mai avut…

© Costel Macovei

Cetatea Bologa

Sursa si mai multe informatii despre cetate aici.

Va urma…

Echipa i-Tour

Lansarea proiectului i-Tour Schi, la Brasov

Cu mici, cu mari, am reusit sa transformam intr-un proiect realizat ceva ce parea doar o idee. Am tiparit si vom distribui, in 11 judete din Romania, peste 350.000 de pliante cu hartile a 78 de partii si multe alte atractii turistice. Miercuri , 22 decembrie, lansam, la Brasov, proiectul i-Tour Schi, impreuna cu partenerii si cu invitatii nostri.

Va asteptam si pe voi, la ora 12.00, la sala 120 a Consiliului Judetean Brasov, sa luati pliante, sa aflati mai multe despre proiect si despre oamenii care s-au implicat si care lucreaza cu drag in cadrul i-Tour.

Astazi a aparut si comunicatul de presa, pe care il gasiti aici.

UPDATE Au scris despre i-Tour Schi si lansare: Drum Liber, Prin Brasov, Art Spirit, Citynews Sibiu, Banatul de munte, Brasov 24/7, Adevarul, Saptamana, Presa Online, Servus Hunedoara, Citynews Alba, Citynews Hunedoara, Realitatea, Financiarul …

Echipa i-Tour