Junii brasoveni si Duminica Tomii

La popoarele indoeuropene existau asa-numitele “grupuri de varste”, de obicei in functie de varsta: copii, juni si casatoriti. La romani, grupul junilor cuprindea barbati intre 17 si 46 de ani, iar la greci junia se numea “efebie”. Junele efeb isi incepea junia la 18 ani iar aceasta dura 2 ani, la fel ca “stadiul militar la Atena”. La scandinavi junia dura 3 ani si se numea wikingitate (Wikingertum) sau beserkeritate (Beserkertum), ultimul termen fiind mai vechi, provenit din “bersek”, care la randul sau era echivalent cu “ulfhepner” si insemna “imbracat in piele de urs sau de lup”.

La toate popoarele junia era precedata de o perioada de “initiere”, in care tinerii erau pregatiti pentru a deveni june. Pentru aceasta alegeau un loc retras (fiind despartiti de restul copiilor si femeilor), de obicei in padure, case speciale, numite la greci “andreion” si chiar pesteri.

Pregatirea dura mai mult sau mai putin, timp in care tinerii erau supusi la diferite probe, post, lipsa de somn, sete, chinuri. Ca joc de initiere figura: alergarea, cataratul pe stanci. La fel se petreceau lucrurile si in cazul cavalerilor.

Este evidenta asemanarea acestor ritualuri stravechi din lume cu ritualul Junilor brasoveni, care si-au gasit loc de retragere la Pietrele lui Solomon, o poiana inconjurata de 5 stanci immense si o grota atribuita legendarului rege Solomon.

Erich Jekelius: “Pietrele lui Solomon se numeau in trecut Cetatea lui Solomon probabil datorita traditiei inca vii, dupa care ar fi existat acolo mai de mult un fel de cetate”. Aici au fost descoperite obiecte de piatra, bronz, fier, o moneda greceasca din sec. III i.Hr, si ceramica de influenta provincial – romana, dovedind ca locul a fost populat din mileniul alII-lea i.HR. pana dupa cucerirea romana.

juni brasoveni

În prima duminică după Paşte, Duminica Tomii, atât braşovenii cât şi turiştii pot asista la un spectacol ce îmbină în egală măsură elemente de mit, folclor, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. Junii simbolizează cetele de “flăcăi” care erau luate din sânul familiei şi duse la Pietrele lui Solomon o perioadă de timp, unde erau supuşi unui antrenament dur pentru apărarea cetăţii Braşovului. Un număr semnificativ de bărbaţi (de toate vârstele), îmbrăcaţi în port tradiţional şi călare, au coborât din Şcheii Braşovului, de la Pietrele lui Solomon, spre centrul vechi al cetăţii. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi Junii Braşovecheni.

În dimineaţa Duminicii Tomii, Junii coboară călare în cetate, se îndreaptă spre Piaţa Unirii, aici înconjoară de trei ori statuia Eroului Necunoscut, iar în faţa bisericii Sfântului Nicolae, preotul paroh le sfinţeşte steagurile printr-o scurtă slujbă. Urmează încolonarea celor 7 grupuri de juni (150-200 de bărbaţi) într-o ordine devenită lege, iar coloana este deschisă de fanfară. Junii mai fac un popas la Troiţa Căpitanului Ilie Birt, unde fiecare grup cântă “Hristos a înviat”, apoi pornesc încolonaţi spre Pietrele lui Solomon.

Pietrele lui Solomon

Odată ajunşi la Pietrele lui Solomon, Junii şi toţi invitaţii lor se răspândesc pe cele două platouri şi începe petrecerea în mijlocul naturii cu ieşirea la horă şi aruncarea buzduganului de către toţi junii pe fundalul muzical numit “Hora Junilor”. Înainte de apusul soarelui junii se încoloneaza călare în aceeaşi ordine şi pleacă înapoi în cetate, fiind primiţi “cu porţile deschise”.

Cronicarul sas, Julius Teutsch spunea despre juni că „trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”.

Multumim pentru informatii partenerilor nostri strategici, Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Brasov.

Calatorie placuta,

Echipa i-Tour

Sursa foto aici.

La plimbare prin Cisnădie

Cisnădie (Heltau în germană) este oraşul breslei postăvarilor. Cisnădie, oraş vechi de peste opt secole, a fost un vestit centru meşteşugăresc al Transilvaniei, cunoscut în Evul Mediu sub numele de Heltau.

În secolele XIV-XVI, aici s-au dezvoltat breslele care au contribuit la dezvoltarea economică a localităţii. Locuitorii din Cisnădie erau cunoscuţi în întreaga Transilvanie datorită atelierelor de fabricat seceri şi coase, dar mai ales pentru cele de prelucrare a postavului. În secolele XVIII-XX, atelierele se transformă în manufacturi şi fabrici. În perioada comunistă, Cisnădia a fost cunoscută ca un adevărat centru al industriei textile; covoarele din lână fabricate aici erau vândute în lumea întreagă.

Când ajungi în Cisnădie, cu siguranţă atenţia îţi este atrasă de turnul bisericii evanghelice din centrul oraşului. Turnul Clopotniţă a fost o adevărată inovaţie a Evului Mediu: primul turn cu ceas din Transilvania şi primul turn la est de Viena pe care a fost instalat un paratrăznet. Biserica, amplu edificiu construit în stil gotic târziu, ridicată pe temelia unei foste bazilici romanice, în secolul XIV, păstrează şi astăzi elemente de fortificaţie şi decor valoroase. Desigur, în atâtea secole de istorie, biserica a adunat multe poveşti şi legende interesante pe care ghidul bisericii se bucură oricând să vi le dezvăluie. Adresa: str. Cetăţii, nr. 1-3 Tel: 0269/564597. Aici se afla harta bisericilor fortificate din Transilvania.

Biserica Evanghelica din Cisnadie

Pentru a descoperi bogata tradiţie a Cisnădiei în industria textilă, vizitaţi expoziţia muzeală „istoricul industriei textile”. Aici sunt expuse steaguri ale breslei postăvarilor, utilaje manuale de prelucrare a lânii, ustensile de lucru, războaie de ţesut, documente şi modele diferite de covoare. Adresa: str. Apărării, nr. 2 Tel: 0269/856027Orar: L-S: 8.00-16.00 D: închis.

Multumim pentru informatii partenerilor nostri strategici, Asociatia Judeteana de Turism, Sibiu.

Echipa i-Tour

Traditii de Paste in Banat si Oltenia

Daca tot am inceput sa va povestim despre obiceiurile si traditiile de Pasti de la noi din tara, iata ca dupa Ardeal si Dobrogea, astazi sunt la rand alte doua provincii istorice ale tarii: Banat si Oltenia. Asa incat, daca veti petrece sarbatorile in oricare din aceste zone, veti sti dinainte ce aveti de facut.

În Banat, în dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care sau pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala mai are putin de asteptat. Inainte de toate bucatele se tamaiaza si fiecare mesean  primeste o lingurita de Pasti cu vin si paine sfintite. Spre deosebire de alte zone al tarii aici veti descoperi printre bunatati si ciolan de porc fiert, oua rosii si oua albe (nevopsite).

In Banat exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze in casa lumanarea aprinsa in noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc in viata personala si este bine vazut de cei din jur. Acest obicei este, insa, regasit si in alte zone ale tarii.

Cat despre incondeierea oualor, in Banat nu este un obicei de anvergura celor din Bucovina. Aici sunt folosite mai mult frunzele de nuc, patrunjel si trifoi sau coji de ceapa, pentru coloratul si ornatul oualor. Daca pe masa de pasti veti gasi oua colorate cu modele nedefinite sau sub forma de frunzulite, atunci veti sti ca sunteti ospatati conform traditiei.

Un alt obicei banatean este Matcalaul sau Pastele Mic, care se tine in prima marti de dupa Paste. Matcalaul este un prilej de bucurie si un simbol al vietii, prin practicile premaritale de infratire care-i sunt specifice. In aceasta zi, copiii de pana la 14 ani se duc la un pom inflorit pentru a se infrati. Fiecare face o cununa de flori din acel pom, si-o pune pe cap, apoi, luandu-se de mana, ocolesc din dreapta pomul, de trei ori. Isi dau cununile de pe cap si, alaturandu-le, prin ele se saruta de trei ori, schimba intre ei oua rosii aduse (tot prin cununi) si zic : “Sa fim fartati/ surori pana la moarte!”, primind fiecare o bucatica dintr-un ban de argint. Mai multe despre istoria Matcalaului gasiti aici.

Obiceiurile din Oltenia sunt putin diferite. Aici ritualul inlcude inrosirea oualor din Vinerea Mare, iar desenele de pe ele se fac tot cu frunze de patrunjel, trifoi sau leustean. Se sterg cu un servetel imbibat cu putin ulei sa straluceasca si se aseaza intr-un cos pe lucerna verde.Mancarea se prepara de sambata si fiti atenti, aici ciorba de miel mai este denumita si “ciorba de bureti”. Dupa Inviere se merge acasa cu lumanarea aprinsa si se aseaza in prispa casei. Nu se intra in casa pana nu se culege din gradina iarba verde si se arunca pe scari. Urmeaza masa de Paste.

Mai avem aproape doua saptamani pana la Paste, iar in acest rastimp vom mai publica obiceiuri traditionale si atat de frumoase, din diferite zone ale tarii.

Echipa i-Tour

Obiectivele turistice din Cisnădioara

Cisnădioara  sau Michelsberg, în germană. Fie că vii dinspre Sibiu sau dinspre Cisnădie, de cum intri în Cisnădioara vei observa pe culmea stâncoasă a dealului Sf. Mihail o biserică fortificată, monument reprezentativ al stilului romanic din Transilvania. Construită în secolul XIII, biserica s-a păstrat până în zilele noastre fără prea multe modificări, deoarece localnicii au folosit biserica din sat. Platoul pe care este construită bazilica a fost înconjurat de un zid de incintă din piatră, cu înălţimea între 4 şi 6 metri spre exterior şi până la 3 metri în interior. De aici, se deschide o panoramă frumoasă asupra întregii zone.

În interior, biserica adăposteşte monumentele funerare ale ofiţerilor şi soldaţilor germani şi austro-ungari căzuţi în luptele desfăşurate la Sibiu în Primul Război Mondial. În curtea bisericii se mai pot vedea şi astăzi ghiulele imense din piatră. Tradiţia spune că tinerii care doreau să se căsătorească erau obligaţi să le urce în curtea bisericii (singuri sau ajutaţi de prieteni) pentru ca apoi, în caz de asediu, să le arunce peste ziduri împotriva atacatorilor. Astfel, tânărul aspirant la însurătoare dovedea întregii comunităţi şi familiei viitoarei soţii că este vrednic de a-şi întemeia un cămin. Contact biserica: Erika Phleps Tel: 0269/564332 si harta bisericilor fortificate din Transilvania.

Biserica fortificata din Cisnadioara

Tot în Cisnădioara, în centrul satului, mai puteţi vizita biserica evanghelică, construită în secolul XVIII, în stil baroc. Satul este îndrăgit nu doar pentru cetatea şi biserica evanghelică ci şi pentru frumuseţea peisajului înconjurător. Luaţi–vă mai mult timp când veniţi aici; parcaţi maşina în centrul satului şi faceţi o plimbare până pe Valea Argintului (aproape un km de sat). De cum intraţi pe vale, pe partea stângă, veţi observa un monument cu valoare geologică ce datează din perioada cretacicului, Piatra Broaştei.

Piatra Broastei

Zona este traversată de trasee marcate de drumeţie şi bicicletă. Fiind perioada ghioceilor şi a brânduşelor, vă recomandăm traseul spre Vf. Măgurii (Cisnadie – Vf. Măgura – cab. Valea Sadului. Marcaj : cruce rosie, 4 ore). Mai multe unformaţii despre traseu la: salvamontcisnadie@gmail.com

Din Sibiu se ajunge în doar cateva minute, Cisnădioara fiind la o disţantă de 10 kilometri de Sibiu. Accesul se face pe DJ 106, spre Răşinari/Cisnădie, iar apoi pe un drum local modernizat. Pe harta de mai jos puţeti vedea exact planul străzilor din Sibiu şi ieşirea spre Cisnădioara.

Sibiu Harta - iesire Cisnadioara DJ 106

Mulţumim pentru informaţii şi imagini partenerilor noştri strategici, Asociaţia Judeţeană de Turism, Sibiu şi Amicii Muntilor, unde găsiţi mai multe trasee în Munţii Cindrel.

Echipa i-Tour

Din neguri de timp, uitate

De astazi vom incepe o poveste frumoasa… o monografie romantata a satului maramuresan, scrisa in graiul autentic, de Lia Muresan. Veti vedea cu cata dragoste este scris ceva ce poate parea doar un text si veti regasi, poate, povestile de odinioara.

“— Nu glumesc Tudor. Te rog Ana, nu râde….îmi amintesc când de mult, doar o copilă fiind, mama m-a dus cu ea în satul vecin şi la răscruce a cules din drum o pietricică… eu o luasem înainte, nu ştiusem ce a gasit pe jos şi ştergea de zor… parcă o aud şi acum… „ Ilincuţă, n-ai mai fo’ pe drumu’ aiesta… ca să ne margă bine trebe să iei piatra asta-n gură să o duci o postată de drum, să ţâi minte şî să-ţ’ hie cu noroc”…” © Lia Muresan

Acesta este doar un fragment, prima parte a povestii va asteapta aici: Din neguri de timp, uitate Episodul 1.

Capite de fan in Maramures

Lectura placuta,

Echipa i-Tour

Obiceiuri de Paste in Dobrogea – Partea 1

Cei care aleg Dobrogea pentru a-si petrece sarbatorile de Paste alaturi de cei dragi trebuie sa stie ca in aceasta parte a tarii exista comunitati si obiceiuri nealterate de valul occidental care ne “fura” obiceiurile traditionale tot mai mult in fiecare an.

Dobrogea reuneste, conform recensamantului din anul 2002, o populatie de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt romani (inclusiv aromani). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci, 23.409 tatari, 21.623 lipoveni si restul greci, ucrainieni si bulgari. Cu asa un mozaic etnic zona adaposteste obiceiuri specifice Sarbatorilor de Paste inca pastrate in comunitatile de lipoveni, armeni, greci, bulgari sau aromani. Cele mai cunoscute si des intalnite dintre aceste obiceiuri sunt Lazarelul, Caloianul, Paparuda, Olaria si Cucii intalnite cu precadere in satele din nordul Dobrogei.

Traditiile intalnite in Dobrogea sunt adaptari ale obiceiurilor originare din folclorul moldovenesc sau oltenesc datorita faptului ca regiunea a fost populata cu locuitori din aceste zone imediat dupa ce a fost atribuita regatului Romaniei in 1878.

“Lazarelul” – practicat in prezent in localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele din Nordul Dobrogei. Lazarelul este o sarbatoare care se tine inaintea Pastelui, in Sambata Floriilor, aceasta mai numindu-se si Sambata lui Lazar. Lazar sau Lazarica este un zeu al vegetatiei care moare si renaste in fiecare an, primavara, simbolizand regenerarea naturii. La ceremonial participa copiii, responsabili cu dansul ritualic si copile, care formeaza grupul de colindatori. Scenariul obiceiului vorbeste despre Lazar care moare intr-un accident in padure, fiind plecat sa aduca hrana pentru animale.  Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate. Atentie! Cine nu tine obiceiul si nu serbeaza Ziua lui Lazar, nu are un an de bun augur si se mai umple si de pistrui!

“Olaria” – practicat la Lasata Secului - Obiceiul consta in aprinderea pe dealuri a unor  focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei  vegetatii noi si prospere. Rostogolirea  pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a fost rau pentru comuniune. Obiceiul este inca practicat in satele din Nordul regiunii.

“Paparuda” - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila –  Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte.  Alaiul e alcatuit dintr-un numar variabil de personaje, dintre care cel putin una-doua trebuie sa fie mascate. Acestea sunt dezbracate si apoi infasurate in frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz este legata deasupra capului cu cotoarele in sus si acopera tot corpul ca un con de verdeata. Ramurelele erau impestritate cu panglici rosii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casa la alta, si in curte, insotitoarele canta un cantec ritual, batand din palme, iar paparuda joacă un dans saltaret. Paparuda invoca ploaia prin dans, prin batai din palme, prin plesnetul degetelor, prin rapaitul tobelor improvizate din tigai, dar mai ales prin ritmul si continutul textului magic: „Paparuda-ruda, / vino de ne uda / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubarul –barul / peste tot poporul. / Da-ne Doamne, cheile / sa descuiem cerurile / sa porneasca ploile, / sa curga siroaiele / sa umple paraiele. / Hai, ploita, hai! / uda pamanturile / sa creasca granele / mari cat porumbele. / Hai, ploita, hai!”. Pe lângă forma românească, Paparudă, și cea aromana, Pirpiruna, este înregistrată si forma bulgara, Perperuda intalnite in comunitatile aferente.

Ajunsi in Nordul Dobrogei tentatia de a merge in Delta Dunarii pentru a vedea cum natura prinde culoare va fi foarte mare, fapt pentru care atasam in acest post o harta i-Tour a zonei. (Click pentru marire)

Harta Delta i-Tour

Ramaneti alaturi de noi pentru partea a 2-a a articolului in care vom scrie despre pestera Sf. Andrei si alte obiceiuri traditionale ale comunitatilor din Dobrogea.

Echipa i-Tour

Traditii de Paste

Pentru ca suntem in aprilie si mai avem putin pana la cea mai frumoasa sarbatoare a primaverii, ne-am gandit sa va povestim ce se intampla prin tara de Paste. Cine stie, poate Pastii va gasesc in Ardeal si va surprinde mirosul de parfum din cea de-a doua zi. Atunci veti stii ca este vorba despre obiceiul “stropitului de Pasti”.

Originile obieciului sunt incerte, in sensul ca el poate proveni fie de la inceputul Crestinismului, ca urmare a stropirii cu apa rece a unei fete ce a lesinat la aflarea vestii Invierii lui Hristos, fie  dintr-un obicei precrestin ce simboliza viata si fertilitatea, fiind practicat de mai multe popoare germanice.

Stropitul de Pasti a intrat in tara noastra tot pe filiera germanica, prin intermediul sasilor ajunsi in zona Sibiului in Evul Mediu. Obiceiul a fost inital practicat numai in familiile nobiliare sasesti si maghiare, ulterior fiind preluat si de catre romani.

La inceput, fetele erau stropite cu apa, insa obiceiul s-a modernizat in timp. In a doua zi de Pasti, baietii merg pe la casele fetelor si intreaba parintii: “Primiţi cu stropitul? Am auzit ca aveti o floare frumoasa, am venit sa o udam ca sa nu se ofileasca!”. Aceştia stropesc fata cu parfum, iar apoi sunt rasplatiti cu prajituri, cozonac si oua rosii.

In alte zone, cum ar fi Judetul Mures, obiceiul stropitului este continuat si in a treia zi de Pasti. Atunci, dupa ce fetele au fost stropite, vine randul baietilor din sat sa fie stropiti, ei fiind asteptati de catre fete cu galeti pline cu apa. Se spune ca doar daca afara este frig, baietii scapa “nestropiti”.

Asa incat, daca vizitati Sibiul, Brasovul sau alte orase din Transilvania, mergeti prin satele din apropiere, pentru a putea experimenta acest obicei pastrat si in ziua de astazi.

Echipa i-Tour

Rozavlea, legende si obiective turistice

Vineri va povesteam despre uriasi si legende… astazi vom reveni in zilele noastre si vom vorbi despre frumusetile locului si de ce sa ajungeti acolo in concediu.

Comuna Rozavlea este situata in judetul Maramures, pe cursul raului Iza, la aproximativ 80 de km est de Baia Mare si la 35 km sud-est de Sighetu Marmatiei, capitala Maramuresului Istoric.

La originea numelului comunei Rozavlea stau mai multe legende. Numele localitatii ar putea deriva din slavonul Rozavlete („a se revarsa”) sau de la sarbatoarea Rusaliilor. Însa batranii sustin ca numele este dat de o legenda… Se spune ca, odinioara, Maramuresul istoric a fost locuit de uriaşi…

Comuna Rozavlea este una dintre vechile asezari din Maramuresul istoric, locuita de “dacii liberi” din cele mai vechi timpuri. In vremea cnezatelor si voievodatelor, Rozavlea a facut parte din Cnezatul de vale al Bogdanestilor, fiind mentionata printre satele stapanite de Iuga, fratele lui Bogdan, inainte de anul 1353. Dupa 1424, aşezarea devine centrul domeniilor urmasilor lui Iuga “Possessio Rozalyia”. Rozavlea, fiind domeniu voievodal, a avut si o manastire, pana astazi existand in partea de jos a localitatii, locuri denumite ca: “sesul manastirii” si “dealul calugarului”. Incepand din anul 1717, manastirea prinde din nou viata in zona.

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, anul 1717

Este aşezata pe malul drept al raului Iza, la 23 km de Vadu Izei. Primul document scris dateaza din 1353, biserica de atunci fiind proprietate a familiei Bogdan de Cuhea. Monument istoric, biserica de lemn construita la 1700 inlocuia o alta biserica mai veche, disparuta.

Biserica actuala poarta hramul Sf. Arhanghel Mihail şi Gavril. Pictura a fost executata de Ion Plohod pe la 1823-1825 in tempera grasa, dand un aspect bogat si stralucitor. In biserica se gasesc icoane pe lemn si sticla in stil maramuresan de mare valoare artistica, biserica fiind considerata a fi una dintre cele mai izbandite creatii ale arhitecturii populare maramuresene.

Rozavlea gazduieste si un festival al culturii. In localitate se desfasoara anual, in perioada 15 – 20 august o ampla manifestare sub genericul, ”Zilele culturii – Roza Rozalina”, la care sunt prezenti locuitori ai comunei, dar si oaspeti din tara si de peste hotare.

Si inca ceva ce ne-a placut este site-ul Primariei din localitate, care cuprinde multe informatii organizate elegant si prezentate in romana, engleza, franceza si germana. De aici ne-am inspirat si noi, in prezentarea istoricului si a obiectivelor turistice ale Rozavlei.

Speram ca v-a placut si ca nu veti uita sa vizitati aceasta zona, cand sunteti in trecere prin Maramures.

Echipa i-Tour

Răşinari de poveste

Drumul Tramvaiului

La 14 martie 1948 Răşinariul vuia a sărbătoare. Un eveniment deosebit anima întreaga localitate: inaugurarea liniei de tramvai Sibiu-Răşinari. Casele erau împodobite cu ramuri de brad, drapelele arborate, iar invitaţii primiţi cu fast pe ritmuri de fanfară.

Astăzi, 63 de ani mai târziu, bătrânul tramvai îşi urmează liniştit calea, iar o călătorie cu acesta poate deveni o experienţă de neuitat. Îmbarcaţi-vă din Sibiu (zona Dumbrava). Primul popas este la Muzeul în aer liber, ASTRA. Aici vă puteţi bucura de o plimbare pe jos sau cu trăsura pentru a (re)descoperi universul satului românesc. De la muzeu, luaţi din nou tramvaiul şi continuaţi călătoria până la Răşinari. Urmaţi uliţele strâmte, descoperiţi case vechi tradiţionale, cunoaşteţi oameni şi obiceiuri.Veţi descoperi, ca obiective turistice, casele în care au copilărit Octavian Goga şi Emil Cioran, biserici vechi şi mai noi, case de meşteşugari, dealuri străjuite de păduri. Ajunşi aici vizitaţi atelierul de pictură pe lemn şi sticlă aldomnului Vasile Frunzete (str. Bozilor, nr. 335).

Orar Tramvai: Tramvaiul circulă zilnic cu plecare din Sibiu, zona Calea Dumbrăvii intersecţie cu str. Panait Cerna (vis-a-vis de intrarea principală în cimitir). Din Răşinari acesta pleacă de la intersecţia străzii O.Goga cu str. Remizei. Preţ bilet: 2,3 lei (se achiziţionează de la vatman) Pentru orar complet accesaţi: www.tursib.ro

Ştiaţi că … „Un tramvai numit Popescu” este un spectacol itinerant multilingvistic pus în scenă de Teatrul Naţional Radu Stanca şi care se joacă în tramvai pe ruta Sibiu-Răşinari şi retur? Tramvaiul-restaurant se poate închiria de la societatea Tursib exclusiv pentru un grup? De-a lungul traseului Sibiu-Răşinari pasagerii pot servi masa în timp ce ascultă poveştile locului şi se bucură de peisajul frumos.

Multumim pentru informatii partenerilor nostri strategici, Asociatia Judeteana de Turism Sibiu!

Echipa i-Tour

Meteo si starea drumurilor de Martisor

Buna dimineata dragilor si mai ales dragelor,

Astazi, de Martisor, tirania racletei ne-a slabit putin si soarele le zambeste femeilor aducandu-le buna dispozitie de dimineata.

Drumurile s-au conformat traditiei si au retras zapada de pe carosabil in majoritatea zonelor tarii. Unele dintre ele raman fidele racletei si le vom alinia ca sa le facem de rusine:

DN1A (Valea Popii)/PH acoperit cu zapada framantata 1-2 cm
DN1A (Cheia)/PH partial acoperit cu zapada framantata 0-1 cm:
DN1 (Campina)/PH acoperit cu zapada framantata 1-2 cm
DN73  (Campulung/AG acoperit cu zapda framantata 1 cm:
DN73C  (Domnesti, Curtea de Arges)/AG acoperit cu zapda framantata 1 cm
DN7C (Capataneni, Piscu Negru)./AG acoperit cu zapada framantata 1-2 cm
DN 67D Obarsia Closani – Valea Cernei/MH , zapada 1-2 cm
DN 67C Novaci – Ranca/GJ , zapada 1- 2 cm 
DN 7A Groapa Seaca – Jiet/HD , zapada  2 cm
DN 7A Voineasa – Obarsia Lotrului/VL , partial zapada 1 – 2 cm
DN 7D Greblesti/VL – limita jud. AG , zapada 1- 2 cm
DN  2D lim.jud.Vn. – Ojdula (Cv) partial zapada framantata 0-1cm
DN 13E Zagon – Barcani (Cv) zapada batatorita 1-2 cm
DN1R Belis /CJ  zapada de la 0-2 cm
DN1Hla Sinteu /BH zapada de la 0-2 cm
DN67C Sugag/AB  zapada de la 0-2cm
  

Cerul este variabil astazi si dupa ora 12 slabe precipitatii de zapda vor aparea la Intorsura Buzaului jud. Cv; Lacu Rosu, Bucin jud. Hr; jud. Bv, jud CJ pe DN1,1G Morlaca,  jud BH pe DN1H Sinteu ; DN19B Marghita, jud AB pe DN74,74A, Abrud ; DN75 Salciua

Temperaturile in principalele orase ale tarii astazi:

O zi frumoasa si plina de bucurie astazi, sa fiti veseli pentru a va asorta cu acest frumos inceput de primavara.

Echipa iTour